STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 13
ianuarie 2005
EMITENT: UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 45 din 13 ianuarie
2005
CAP. I
Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii
profesiei de avocat
ART. 1
(1) Profesia de avocat este libera si independenta,
cu organizare, functionare si conducere autonome,
stabilite in conditiile prevazute de Legea nr. 51/1995
pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat,
republicata, astfel cum a fost modificata si completata
pana la data adoptarii prezentului statut, denumita in
continuare Lege si ale prezentului statut.
(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusa
urmatoarelor principii fundamentale:
a) principiul legalitatii;
b) principiul libertatii;
c) principiul independentei;
d) principiul autonomiei si descentralizarii;
e) principiul pastrarii secretului profesional.
ART. 2
(1) Scopul exercitarii profesiei de avocat il
constituie promovarea si apararea drepturilor,
libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor
fizice si persoanelor juridice, de drept public si de
drept privat.
(2) In exercitarea dreptului la aparare recunoscut
si garantat de Constitutie, de lege, de pactele si de
tratatele la care Romania este parte, avocatul are
dreptul si obligatia de a starui, prin toate mijloacele
legale, pentru realizarea liberului acces la justitie,
pentru un proces echitabil si solutionat intr-un termen
rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea
partilor.
ART. 3
(1) In exercitarea profesiei avocatul este
independent si se supune numai legii, statutului
profesiei si codului deontologic.
(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii
inscrisi in Tabloul avocatilor intocmit de baroul din
care fac parte.
(3) Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un
singur barou si nu-si poate exercita concomitent
activitatea in doua sau mai multe forme de exercitare a
profesiei.
(4) Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de
lege, exercitarea oricarei activitati specifice
profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are
calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe Tabloul
avocatilor sau de catre o alta persoana juridica cu
exceptia societatii civile profesionala de avocati cu
raspundere limitata.
ART. 4
(1) Profesia de avocat este organizata si
functioneaza in baza principiului autonomiei si
descentralizarii, in conditiile prevazute de Lege si de
prezentul statut.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de
avocat se face numai prin vot secret.
(3) Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales
in organele de conducere ale profesiei, in conditiile
prevazute de Lege si de prezentul statut.
(4) Competenta si atributiile organelor de conducere
ale profesiei sunt prevazute de Lege si de prezentul
statut.
ART. 5
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti
exista si functioneaza, in temeiul Legii, un singur
barou, persoana juridica de interes public. Baroul este
constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul
avocatilor, care au sediul profesional principal in
localitatile de pe raza acestuia.
(2) Toate barourile din Romania, constituite
potrivit legilor privind profesia de avocat, sunt membre
de drept ale Uniunii Nationale a Barourilor din Romania,
denumita in continuare U.N.B.R.
(3) U.N.B.R. este persoana juridica de interes
public, infiintata prin Lege. U.N.B.R. este unica
succesoare a Uniunii Avocatilor din Romania.
(4) Constituirea si functionarea de barouri in afara
U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de
inregistrare ale barourilor in afara U.N.B.R. sunt nule
de drept. Nulitatea poate fi oricand constatata la
cererea U.N.B.R., a barourilor membre, a Ministerului
Public si poate fi constatata de instanta din oficiu.
ART. 6
(1) Libertatea si independenta profesiei de avocat
sunt principii in baza carora avocatul promoveaza si
apara, drepturile, libertatile si interesele legitime
ale clientilor potrivit legii si prezentului statut.
Aceste principii sunt definesc statutul profesional al
avocatului si garanteaza activitatea sa profesionala.
(2) Avocatul este liber sa-si aleaga, sa schimbe si
sa dispuna in tot sau in parte de forma de exercitare a
profesiei, in conditiile prevazute de Lege si de
prezentul statut.
(3) Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod
liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un
avocat, cu exceptia cazurilor privitoare la asistenta
judiciara obligatorie si asistenta gratuita. Orice
clauza ori conventie contrara, prohibitiva sau
restrictiva, este lovita de nulitate absoluta.
(4) Relatiile dintre avocat si clientii sai se
bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine,
sinceritate, loialitate si confidentialitate. Drepturile
si obligatiile avocatului sunt prevazute de lege,
prezentul statut, codul deontologic si contractul de
asistenta juridica legal incheiat.
ART. 7
(1) Intr-o societate intemeiata pe valorile
democratiei si ale statului de drept, avocatul are un
rol esential. Avocatul este indispensabil justitiei si
justitiabililor si are sarcina de a apara drepturile si
interesele acestora. El este deopotriva sfatuitorul si
aparatorul clientului sau.
(2) Avocatul are toate drepturile conferite de lege
si de statutul profesiei de avocat si isi indeplineste
indatoririle si obligatiile fata de client, in
raporturile cu autoritatile si institutiile la care isi
asista sau isi reprezinta clientul, fata de profesia sa
in general si fiecare confrate in particular, precum si
fata de public.
(3) In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi
supus nici unei restrictii, presiuni, constrangeri sau
intimidari din partea autoritatilor sau institutiilor
publice ori a altor persoane fizice sau persoane
juridice. Libertatea si independenta avocatului sunt
garantate de lege.
(4) Independenta avocatului nu poate prejudicia
interesele clientului sau. Avocatul este dator sa dea
clientului sfaturi juridice corespunzatoare legii si sa
actioneze numai in limitele legii, statutului, codului
deontologic, potrivit crezului sau profesional.
(5) Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile
facute oral sau in scris, in fata instantelor de
judecata, a altor organe de jurisdictie, a organelor de
urmarire penala sau a altor autoritati daca aceste
sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare
stabilirii adevarului.
(6) Urmarirea penala si trimiterea in judecata a
avocatului pentru fapte penale savarsite in exercitarea
profesiei sau in legatura cu aceasta, se pot face numai
in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
ART. 8
(1) Secretul profesional este de ordine publica.
(2) Avocatul este dator sa pastreze secretul
profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a
fost incredintata.
(3) Avocatul nu poate fi obligat in nici o
circumstanta si de catre nici o persoana sa divulge
secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de
secretul profesional nici de catre clientul sau si nici
de catre o alta autoritate sau persoana. Se excepteaza
insa cazurile in care avocatul este urmarit penal,
disciplinar, sau atunci cand exista o contestatie in
privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru
necesitati stricte pentru apararea sa.
(4) Obligatia de a pastra secretul profesional nu
impiedica avocatul sa foloseasca informatiile cu privire
la un fost client, daca acestea au devenit publice.
(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol
constituie abatere disciplinara grava.
ART. 9
(1) Obligatia de a pastra secretul profesional, este
absoluta si nelimitata in timp. Obligatia se intinde
asupra tuturor activitatile avocatului, ale asociatilor
sai, ale avocatilor colaboratori, ale avocatilor
salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei,
inclusiv asupra raporturilor cu alti avocati.
(2) Obligatia de a pastra secretul profesional
revine si persoanelor cu care avocatul conlucreaza in
exercitarea profesiei, precum si salariatilor sai.
Avocatul este dator sa le aduca la cunostinta aceasta
obligatie.
(3) Obligatie de a pastra secretul profesional
revine tuturor organelor profesiei de avocat si
salariatilor acestora cu privire la informatiile
cunoscute in exercitarea functiilor si atributiilor ce
le revin.
ART. 10
(1) Orice comunicare sau corespondenta profesionala
intre avocati, intre avocat si client, intre avocat si
organele profesiei, indiferent de forma in care a fost
facuta este confidentiala.
(2) In relatiile cu avocatii inscrisi intr-un barou
dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este
obligat sa respecte dispozitiile speciale prevazute de
Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana.
(3) In relatiile cu un avocat inscris intr-un barou
din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sa se
asigure, inainte de a schimba informatii confidentiale,
ca in tara in care isi exercita profesia confratele
strain exista norme ce permit asigurarea
confidentialitatii corespondentei si, in caz contrar, sa
incheie un acord de confidentialitate sau sa-l intrebe
pe clientul sau daca accepta, in scris, riscul unui
schimb de informatii neconfidentiale.
(4) Corespondenta si informatiile transmise intre
avocati, sau dintre avocat si client, indiferent de
tipul de suport, nu pot fi in nici un caz aduse ca probe
in justitie si nici nu pot fi lipsite de caracterul
confidential.
ART. 11
In raporturile cu instantele judecatoresti, cu
Ministerul Public, cu celelalte autoritati si institutii
publice, cu persoanele juridice si persoanele fizice cu
care vine in contact, avocatul este dator sa aiba un
comportament demn, civilizat si loial.
ART. 12
(1) Organele profesiei de avocat au sarcina
permanenta de a asigura exercitarea calificata a
dreptului de aparare organizand in mod corespunzator
primirea in profesie, pregatirea profesionala initiala
si pregatirea continua a avocatilor, respectarea stricta
a deontologiei si disciplinei profesionale.
(2) Toti avocatii au dreptul si indatorirea de a
participa la formele de pregatire profesionala stabilite
de catre organele profesiei.
(3) Barourile si U.N.B.R. au obligatia, din oficiu
sau la cerere, sa actioneze prin toate mijloacele legale
pentru protectia profesiei, a demnitatii si onoarei
corpului de avocati.
ART. 13
Dispozitiile prezentului statut se aplica in mod
corespunzator si avocatilor straini, inclusiv formelor
de exercitare a profesiei de catre acestia.
CAP. II
Organizarea profesiei de avocat
SECTIUNEA 1
Dobandirea calitatii de avocat
�1. Primirea in profesie
ART. 14
(1) Cererile de primire in profesia de avocat se
adreseaza decanului baroului unde solicitantul doreste
sa exercite profesia.
(2) In toate cazurile, persoana care indeplineste
conditiile prevazute de Lege pentru a solicita primirea
in profesia de avocat poate formula cerere de primire cu
cel putin 5 ani anteriori implinirii varstei standard de
pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale
din care face parte.
ART. 15
(1) Cererea formulata de persoana care doreste sa
fie primita in profesie pe baza de examen, conform art.
16 alin. (1) din Lege, se depune in doua exemplare si va
cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data nasterii;
c) elementele actului de identitate si organul
emitent;
d) indicarea diplomei de licenta eliberata de o
institutie de invatamant superior acreditata in
conditiile legii care atesta calitatea de licentiat al
unei facultati de drept;
e) declaratia ca nu se afla in vreunul dintre
cazurile de nedemnitate prevazute la art. 13 din Lege;
f) declaratia solicitantului ca nu se afla in nici
unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la
art. 14 din Lege ori ca intelege sa renunte la orice
stare de incompatibilitate, in cel mult doua luni de la
data comunicarii deciziei de primire in profesia de
avocat, sub sanctiunea prevazuta la art. 24 alin. (2)
din Lege;
g) angajamentul de a realiza formarea profesionala
initiala in profesia de avocat, pe perioada stagiului in
conditiile prevazute de Lege si de statutul profesiei;
h) declaratia expresa ca nu este sau nu a fost
inscris intr-un alt barou din Romania. In caz contrar,
se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau
incetarii activitatii.
(2) Cererea va fi insotita de urmatoarele acte
depuse in dublu exemplar:
a) copie de pe actul de identitate si de pe actele
de stare civila;
b) copie de pe diploma de licenta. In cazul in care
se solicita primirea in profesie pe baza de diplome
eliberate de institutiile de invatamant superior din
alta tara se va depune si dovada de echivalare, in
conditiile legii;
c) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel
mult 15 zile inainte de data depunerii cererii;
d) certificat privind starea de sanatate a
candidatului, eliberat de institutia sanitara stabilita
de barou conform hotararii U.N.B.R. Durata de
valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la
data emiterii;
e) certificat eliberat de baroul competent in care
solicitantul a mai fost inscris in profesie, care sa
ateste cauzele incetarii calitatii de avocat;
f) doua fotografii tip legitimatie.
ART. 16
(1) Cererea formulata de persoana care doreste
primirea in profesie cu scutire de examen in conditiile
art. 16 alin. (2) din Lege, pe langa mentiunile de la
art. 15 din prezentul statut, trebuie sa cuprinda
mentionarea temeiurilor pe baza carora se cere primirea
in profesie cu scutire de examen.
(2) Persoana prevazuta la art. 16 alin. (2) lit. a)
din Lege va depune actele ce dovedesc titlul stiintific
de doctor in drept.
(3) Persoana prevazuta la art. 16 alin. (2) lit. b)
din Lege care a indeplinit functia de judecator,
procuror, notar public, consilier juridic sau
jurisconsult, va depune o copie certificata de pe
carnetul de munca sau o adeverinta echivalenta eliberata
de Camera Notarilor Publici.
(4) Perioada de 10 ani prevazuta de art. 16 alin.
(2) lit. b) din Lege se calculeaza prin insumarea
perioadelor in care s-a indeplinit oricare dintre
functiile respective.
ART. 17
(1) Cererea formulata de membrul unui barou din alta
tara in vederea exercitarii profesiei de avocat in
Romania se va depune in dublu exemplar la baroul in care
doreste sa profeseze si va cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data nasterii;
c) numarul, data si emitentul pasaportului;
d) indicarea sediului profesional unde solicitantul
doreste sa isi exercite profesia;
e) indicarea perioadei si a formei in care a
exercitat profesia de avocat in Romania, anterior
depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f) indicarea formei in care urmeaza sa exercite
profesia, conform art. 12 alin. (3) din Lege.
(2) Cererea va fi insotita de urmatoarele acte,
depuse in dublu exemplar, traduse in limba romana si
certificate:
a) pasaport;
b) o atestare din partea baroului sau a asociatiei
profesionale de avocati din tara de origine privind
calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei
si starea sa disciplinara;
(3) La cerere se vor atasa:
a) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla
in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si
incompatibilitate prevazute la art. 13 si 14 din Lege;
b) declaratia expresa a solicitantului ca se obliga
sa respecte prevederile Legii, ale prezentului statut si
ale codului deontologic;
c) dovada incetarii formei anterioare in care a
exercitat profesia de avocat in Romania, conform art. II
din Legea nr. 231/2000, dupa caz;
d) certificat medical de sanatate, potrivit art. 15
alin. (2) lit. d) din prezentul statut;
e) doua fotografii tip legitimatie.
ART. 18
(1) Cererea de primire in profesie se va afisa in
cel mult 3 zile de la inregistrare la sediul baroului.
(2) Afisarea se constata prin proces-verbal.
(3) In termen de 10 zile de la afisarea cererii
orice persoana poate face opozitie la cererea de primire
in profesie, indicand motivele si aratand imprejurarile
si probele pe care isi intemeiaza opozitia.
(4) In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii
de primire in profesie decanul va desemna dintre membrii
consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua
investigatiile necesare cu privire la moralitatea si
demnitatea solicitantului, chiar daca nu se face
opozitie la inscriere.
ART. 19
(1) Raportorul va face toate cercetarile pe care le
va considera necesare.
(2) Cercetarile se vor referi la indeplinirea de
catre solicitant a conditiilor prevazute de lege si de
prezentul statut pentru primirea in profesia de avocat.
ART. 20
In termen de 5 zile de la expirarea termenului de
formulare a opozitiei, avocatul-raportor va depune la
barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere
motivat cu privire la admiterea sau la respingerea
cererii.
ART. 21
(1) Dupa depunerea raportului, consiliul baroului
analizeaza indeplinirea conditiilor pentru primirea in
profesie si solutioneaza eventualele opozitii.
(2) In cazul cererilor de primire in profesie cu
scutire de examen consiliul baroului poate sa verifice
cunostintele solicitantului cu privire la organizarea si
exercitarea profesiei de avocat.
(3) Consiliul baroului va pronunta o hotarare
motivata asupra cererii de primire in profesie.
(4) Hotararea poate fi atacata in termen de 15 zile
de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
(5) Cel primit in profesia de avocat va fi inscris
in Tabloul avocatilor prin decizia emisa de consiliul
baroului cu respectarea dispozitiilor art. 19, 20 si 21
din Lege.
ART. 22
(1) Cererea formulata de membrul unui barou din alta
tara de a fi autorizat sa acorde consultanta juridica
privind dreptul romanesc se depune la presedintele
U.N.B.R.
(2) Cererea va fi inaintata baroului in care este
inscris avocatul pentru avizare si raport, ce va fi
efectuat de decanul baroului. Raportul intocmit de decan
va fi inaintat Comisiei de examinare.
(3) Metodologia examenului de verificare a
cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale
avocatilor straini se stabileste prin hotararea
Consiliului U.N.B.R.
(4) Comisia de examinare va fi desemnata de
Consiliul U.N.B.R. si poate fi alcatuita din avocati si
cadre didactice din institutiile de invatamant juridic
superior, acreditate in conditiile legii.
(5) Examenul va cuprinde probe scrise si orale
privind institutiile de baza ale dreptului romanesc si
cunostintele de limba romana.
�2. Primirea in profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European care sunt autorizate sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru
ART. 23
Cererea de primire in profesia de avocat in Romania
de catre avocatii care au obtinut calificarea
profesionala in unul din statele membre ale Uniunii
Europene si ale spatiului European este de competenta
Consiliului U.N.B.R., conform art. 63 lit. e) din Lege.
ART. 24
(1) Cererea se depune in dublu exemplar la
secretariatul U.N.B.R. si cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data nasterii;
c) numarul, data si emitentul pasaportului;
d) indicarea sediului profesional la care
solicitantul urmeaza sa isi exercite profesia si
mentionarea faptului ca intentioneaza exercitarea cu
caracter permanent a profesiei in Romania;
e) indicarea perioadei si a formei in care a
exercitat profesia de avocat in Romania, anterior
depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f) indicarea titlului profesional obtinut in statul
membru de origine si a gruparii profesionale din care
face parte in statul membru de origine sau autoritatea
judiciara in cadrul careia este admis sa-si exercite
profesia potrivit legii din statul membru de origine.
(2) Cererea va fi insotita de urmatoarele acte,
traduse in limba romana si certificate:
a) pasaport;
b) o atestare din partea autoritatii competente din
statul membru privind calitatea de avocat cu drept de
exercitare a profesiei si starea sa disciplinara.
(3) La cerere se vor atasa:
a) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla
in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si
incompatibilitate prevazute la art. 13 si 14 din Lege;
b) declaratia expresa a solicitantului ca se obliga
sa respecte prevederile legii, ale prezentului statut si
ale codului deontologic;
c) certificat medical de sanatate, potrivit art. 15
alin. (2) lit. d) din prezentul statut;
d) doua fotografii tip legitimatie.
ART. 25
(1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunta asupra cererii
de primire in profesia de avocat dupa sustinerea
examenului de verificare a cunostintelor privind dreptul
romanesc si de limba romana sau dupa ce comisia de
evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de
sustinerea examenului, conform art. 80^5 si 80^14 din
Lege.
(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide si asupra
suspendarii analizarii cererii pana la efectuarea de
catre solicitant a stagiului de pregatire in domeniul
dreptului romanesc, conform art.80^5 alin. (2) din Lege.
(3) Decizia este definitiva si se comunica
solicitantului.
ART. 26
(1) Avocatul admis in profesie va fi inscris in
Tabloul avocatilor la baroul in care isi va exercita
profesia, cu respectarea prevederilor prezentului
statut.
(2) Consiliul baroului va dispune inscrierea in
Tabloul avocatilor, la cerere, pe baza deciziei de
primire in profesie emise de U.N.B.R.
�3. Demnitatea profesiei
ART. 27
(1) Pentru aplicarea Legii cazurile de nedemnitate
se verifica atat cu ocazia primirii in profesie, cat si
pe intreaga durata a exercitarii acesteia.
(2) Avocatii care se gasesc in unul dintre cazurile
de nedemnitate prevazute de Lege sunt obligati sa
prezinte baroului hotararile judecatoresti prin care au
fost condamnati definitiv, prin care li s-a aplicat
pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care
au fost declarati faliti fraudulosi sau prin care au
fost condamnati definitiv pentru fapte savarsite in
legatura cu exercitarea profesiei.
(3) Consiliul baroului va examina, in termen de 15
zile, hotararile judecatoresti si va aprecia asupra
demnitatii avocatului, in raport cu dispozitiile legale.
Consiliul baroului va hotari, dupa caz, mentinerea in
profesie sau incetarea calitatii de avocat potrivit
Legii.
(4) Decizia motivata va fi comunicata, de indata,
avocatului in cauza, precum si Presedintelui U.N.B.R.,
impreuna cu hotararea judecatoreasca in baza careia s-a
verificat starea de nedemnitate.
(5) Decizia consiliului baroului poate fi atacata de
presedintele U.N.B.R. si/sau de avocatul in cauza, in
termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R.
va analiza contestatia si va hotari in conditiile Legii.
(6) Decizia de incetare a calitatii de avocat devine
executorie dupa solutionarea cauzei de catre Consiliul
U.N.B.R. Baroul va face mentiunile corespunzatoare in
Tabloul avocatilor pe baza hotararii Consiliului
U.N.B.R.
�4. Incompatibilitati
ART. 28
Pentru primirea in profesie si pentru exercitarea
acesteia avocatul trebuie sa nu se gaseasca in vreunul
dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de Lege.
ART. 29
Nu este incompatibil avocatul salarizat in
interiorul profesiei de avocat.
ART. 30
(1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de
avocat, daca legi speciale nu prevad altfel:
a) faptele personale de comert exercitate cu sau
fara autorizatie;
b) calitatea de asociat intr-o societate comerciala
in nume colectiv, de comanditar intr-o societate
comerciala in comandita simpla sau in comandita pe
actiuni;
c) calitatea de administrator intr-o societate
comerciala in comandita pe actiuni;
d) calitatea de presedinte al consiliului de
administratie, administrator unic, sau membru in
comitetul de directie al unei societati comerciale pe
actiuni sau cu raspundere limitata.
(2) Avocatul poate fi asociat sau actionar la
societatile comerciale cu raspundere limitata sau la
cele pe actiuni.
(3) Avocatul poate indeplini functia de membru in
consiliul de administratie al unei societati comerciale
pe actiuni sau cu raspundere limitata, cu obligatia de a
aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in
care isi exercita profesia. Avocatul va furniza toate
explicatiile asupra conditiilor in care el exercita
functia de membru al consiliului de administratie si va
prezenta toate documentele doveditoare in acest sens, cu
respectarea regulilor confidentialitatii.
(4) Daca consiliul baroului apreciaza ca exercitarea
functiei de membru al consiliului de administratie este
sau devine incompatibila cu demnitatea si cu regulile de
conduita impuse avocatilor poate, in orice moment, sa
solicite celui interesat sa paraseasca functia pe care o
ocupa. Decizia consiliului baroului va fi comunicata, de
indata, avocatului in cauza. Dispozitiile art. 27 alin.
(5) si (6) din prezentul statut se aplica in mod
corespunzator.
(5) Incalcarea de catre avocat a prevederilor alin.
(4) din prezentul articol constituie abatere
disciplinara grava.
ART. 31
(1) Incompatibilitatile prevazute de Lege se
verifica si se constata de catre consiliul baroului,
chiar si din oficiu.
(2) Avocatul devenit incompatibil are obligatia sa
incunostinteze in scris consiliul baroului, solicitand
trecerea sa de pe Tabloul avocatilor cu drept de
exercitare a profesiei pe Tabloul avocatilor
incompatibili.
(3) Continuarea exercitarii profesiei dupa
intervenirea cazului de incompatibilitate constituie
exercitarea fara drept a profesiei de avocat, cu
consecintele prevazute de lege.
ART. 32
(1) In aplicarea art. 24 alin. (1) din Lege,
consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de
trecere pe Tabloul avocatilor incompatibili fara
ascultarea avocatului.
(2) Avocatul va fi convocat in vederea ascultarii
prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
Lipsa nejustificata a avocatului la data indicata in
convocare nu impiedica luarea masurii.
�5. Modalitatile de primire in profesia de avocat
ART. 33
(1) Potrivit art. 16 din Lege, dreptul de primire in
profesie se obtine pe baza unui examen.
(2) Examenul de primire in profesie se organizeaza
de consiliul baroului, in mod obligatoriu in fiecare an,
in ultimul semestru al anului, la o data unica pentru
toate barourile, cu consultarea Baroului Bucuresti. Data
examenului va fi anuntata intr-un ziar de mare tiraj cu
cel putin 60 de zile inainte.
(3) Consiliul U.N.B.R. asigura caracterul unitar al
examenului de primire in profesie prin stabilirea
tematicii si bibliografiei de examen, a subiectelor de
examen si a metodologiei de examinare. Examinarea se va
face la 5 materii de examen pe baza a cel putin 3 probe
scrise.
(4) Cu cel putin 60 de zile inainte de data
desfasurarii examenului, Consiliul U.N.B.R. comunica
catre barouri si face publice data, tematica si
bibliografia examenului.
(5) Consiliile barourilor numesc Comisiile de
examinare, stabilesc materiile la care se organizeaza
probe scrise, metodologia de examinare in scris si oral
si organizeaza activitatea de examen.
ART. 34
Subiectele de examen la probele scrise se vor trage
la sorti de Comisia de examen, exclusiv dintre
subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3) din
prezentul statut.
ART. 35
Metodologia de examinare stabilita de fiecare barou
va fi adusa la cunostinta celor interesati cu cel putin
30 de zile inainte de data examenului.
ART. 36
(1) Pentru inscrierea la examen candidatul va depune
dosarul de inscriere la baroul in circumscriptia caruia
doreste sa isi exercite activitatea, cu indeplinirea
prevederilor prezentului statut. Dosarul de inscriere
include cererea si actele prevazute la art. 15 din
prezentul statut. Dosarul va fi depus cu cel putin 25 de
zile inainte de data examenului.
(2) Candidatul este obligat sa depuna o taxa de
participare la examen, stabilita de consiliul baroului.
Separat se va achita taxa de participare cuvenita
U.N.B.R.
ART. 37
(1) Dupa validarea examenului, consiliul baroului va
dispune primirea in profesie a candidatilor admisi si va
emite decizia de primire in profesie.
(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate, de
catre barouri, Consiliului U.N.B.R.
ART. 38
(1) Toate cazurile de primire in profesie cu scutire
de examen sunt solutionate individual de catre consiliul
baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire
in profesie va fi comunicata si U.N.B.R.
(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacata de
catre solicitant sau de Presedintele U.N.B.R., in termen
de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
�6. Interdictii
ART. 39
(1) Avocatii - fosti judecatori nu pot pune
concluzii la instantele unde au functionat, timp de 2
ani de la incetarea functiei detinute. Prin instante in
intelesul Legii se inteleg: judecatoriile, tribunalele,
tribunalele specializate, curtile de apel, Inalta Curte
de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala,
inclusiv instantele militare la care avocatii au
functionat ca judecatori, indiferent de sectia la care
au functionat.
(2) In cazul in care, avocatul a functionat ca
judecator la mai multe instante, interdictia opereaza
pentru fiecare instanta si se calculeaza distinct de la
data incetarii activitatii la instanta respectiva.
(3) Aceeasi interdictie se aplica si
magistratilor-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si
Justitie si de la Curtea Constitutionala, executorilor
judecatoresti, grefierilor si personalului auxiliar al
instantelor judecatoresti si al Curtii Constitutionale.
ART. 40
(1) Avocatii - fosti procurori si cadre de politie
nu pot acorda asistenta juridica la organul de urmarire
penala la care si-au desfasurat activitatea timp de 2
ani de la incetarea functiei respective. Calculul
duratei de interdictie se face conform art. 39 alin. (2)
din prezentul statut.
(2) In cazul in care avocatul - fost procuror sau
cadru de politie a functionat si in calitate de
judecator, interdictia priveste atat instantele, cat si
organele de urmarire penala, durata fiind calculata in
mod corespunzator.
(3) Aceeasi interdictie se aplica avocatilor - fosti
procurori cu privire la dreptul de a pune concluzii la
instantele corespunzatoare parchetului in care au
functionat.
(4) Dispozitiile prezentului articol se aplica si
personalului auxiliar al organelor de urmarire penala.
ART. 41
Interdictia exercitarii profesiei de avocat in
cazurile prevazute de Lege priveste instantele,
parchetele de pe langa acestea, si organele de cercetare
penala la care lucreaza ruda, sotul sau afinul
avocatului pana la gradul al treilea inclusiv.
ART. 42
Incalcarea de catre avocati a altor restrictii sau
interdictii la care sunt supusi conform legilor
speciale, constituie abatere disciplinara grava.
ART. 43
Avocatul care nu respecta prevederile art. 39-42 din
prezentul statut sau care se foloseste de forma de
organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare
profesionala stabilite in conditiile legii, in scopul
eludarii interdictiilor prevazute de Legea nr. 51/1995
privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat
sau de alte legi speciale, savarseste abatere
disciplinara grava. Consiliul baroului se poate sesiza
si din oficiu, cu privire la aplicarea dispozitiilor
art. 39-42 din prezentul statut.
�7. Tabloul anual al avocatilor
ART. 44
(1) Pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an,
decanul supune aprobarii consiliului baroului Tabloul
avocatilor, alcatuit potrivit anexei nr. VI la prezentul
statut.
(2) Tabloul avocatilor va cuprinde:
a) numele si prenumele avocatilor definitivi si
stagiari cu drept de exercitare a profesiei si sediul
profesional al acestora;
b) cabinetele asociate, societatile civile
profesionale si societatile civile profesionale cu
raspundere limitata, cu indicarea sediului acestora si a
avocatilor care le compun.
(3) Avocatii straini vor fi mentionati intr-un
tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor
mentiona formele de exercitare a profesiei din care
acestia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin.
(3) si alin. (6) din Lege. Distinct, sunt evidentiati
avocatii straini care provin dintr-un stat membru al
Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European,
care sunt autorizati sa-si desfasoare activitatile
profesionale sub titlul profesional corespunzator
obtinut intr-un stat membru, indicandu-se si daca acesta
desfasoara activitati avocatiale cu caracter permanent
pe teritoriul Romaniei si titlul profesional sub care
desfasoara activitatea.
(4) In cazul avocatilor straini se va mentiona daca
acestia sunt autorizati sa acorde consultanta juridica
privind dreptul romanesc.
(5) Se va intocmi separat un tablou al avocatilor
incompatibili alcatuit potrivit anexei nr. VII la
prezentul statut, care se verifica si se reactualizeaza
pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an.
(6) Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a
profesiei, Tabloul special al avocatilor straini si
Tabloul avocatilor incompatibili se reactualizeaza
lunar, se aduc la cunostinta tuturor membrilor baroului
si se comunica U.N.B.R.
ART. 45
Tabloul avocatilor definitivi si stagiari, precum si
Tabloul special in care se vor inscrie avocatii straini
se comunica, conform dispozitiilor Legii, cel tarziu
pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.
ART. 46
Refuzul inscrierii, al reinscrierii sau al
mentinerii pe tablou se contesta la consiliul baroului.
Decizia consiliului baroului poate fi contestata la
Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la data
comunicarii. Contestatia este suspensiva de executare.
ART. 47
(1) Inscrierea in tablou a avocatilor definitivi si
stagiari se face numai dupa depunerea juramantului
prevazut de Lege. Juramantul se depune intr-un cadru
solemn, in fata consiliului baroului, de catre avocatii
nou-inscrisi in barou.
(2) Inscrierea in Tabloul avocatilor dupa primirea
in profesie este conditionata de depunerea declaratiei
prevazute la art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind
accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii
ca politie politica. Nedepunerea declaratiei, depunerea
unei declaratii false sau recunoasterea faptului ca
avocatul a colaborat cu securitatea ca politie politica
atrage consecintele prevazute de lege.
ART. 48
(1) Decanul baroului va desemna avocatii
responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a
activitatii de asistenta juridica de catre persoanele
neinscrise in Tabloul avocatilor.
(2) Ori de cate ori va avea informatii cu privire la
persoane care exercita nelegal activitati prevazute de
art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza
autoritatile competente.
�8. Suspendarea calitatii de avocat
ART. 49
Exercitiul profesiei de avocat se suspenda:
a) pe toata durata existentei starii de
incompatibilitate;
b) in temeiul unei hotarari judecatoresti sau
disciplinare de interdictie temporara de a profesa;
c) in caz de neplata totala sau partiala a taxelor
si a contributiilor profesionale catre barou, catre
U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale
timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la
lichidarea integrala a datoriilor;
d) la cererea scrisa a avocatului.
ART. 50
Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi
suspendat in cazul in care impotriva avocatului s-a pus
in miscare actiunea penala sau s-a dispus trimiterea in
judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura sa
aduca atingere prestigiului profesiei, pana la
pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive.
ART. 51
(1) Avocatul este dator sa incunostinteze de indata
consiliul baroului despre orice situatie care ar putea
duce la suspendarea exercitiului dreptului de a profesa.
Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere
disciplinara.
(2) Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe
orice cale cu privire la aplicarea dispozitiilor legii
si ale prezentului statut privind suspendarea
exercitiului dreptului de a profesa.
(3) Consiliul baroului decide in toate cazurile,
dupa ascultarea avocatului in cauza.
(4) Decizia consiliului baroului este executorie.
Despre aceasta se va face mentiune, in mod
corespunzator, in Tabloul avocatilor si in Tabloul
avocatilor incompatibili.
(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestata
la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la
comunicarea acesteia. Contestatia nu suspenda
executarea.
ART. 52
Independent de contestarea deciziei, in cazul in
care masura suspendarii a fost luata pentru neplata
totala sau partiala a taxelor si contributiilor
profesionale, la cererea avocatului in cauza, consiliul
baroului, dupa verificarea temeiurilor cererii sau a
dovezii achitarii taxelor si contributiilor prevazute de
Lege si de prezentul statut, poate dispune incetarea
masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din tablou.
ART. 53
Exercitarea profesiei de catre avocatul al carui
drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit
prevederilor art. 49 din prezentul statut, in perioada
masurii suspendarii, constituie abatere disciplinara
grava.
ART. 54
(1) Avocatul impotriva caruia s-a dispus masura
suspendarii este obligat ca in termen de cel mult 15
zile de la data comunicarii masurii sa isi asigure
substituirea.
(2) Incalcarea dispozitiilor prezentului articol
constituie abatere disciplinara grava.
�9. Transferul intr-un alt barou
ART. 55
(1) Avocatul care, din motive justificate, solicita
transferul intr-un alt barou se va adresa in scris
decanului baroului de la care doreste sa se transfere.
(2) Cererea de transfer va fi insotita de actele pe
care se intemeiaza si de un certificat eliberat de
baroul de la care se solicita transferul. Certificatul
va indica datele personale, profesionale, disciplinare
ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a
achitat la zi taxele si contributiile profesionale catre
barou, U.N.B.R. si sistemul propriu de asigurari
sociale.
(3) Consiliul baroului de la care se solicita
transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii
de transfer, pe care o va inainta, impreuna cu dosarul
de inscriere in profesie, baroului la care se solicita
transferul.
ART. 56
(1) Cererea de transfer va fi solutionata pe baza
raportului intocmit de un consilier delegat, care
verifica dosarul de inscriere in profesie al celui care
solicita transferul, precum si a certificatului prevazut
la art. 55 alin. (2) din prezentul statut.
(2) La solutionarea cererii, consiliul baroului va
avea in vedere si respectarea de catre petent a
dispozitiilor privind modul de organizare si functionare
a formelor de exercitare a profesiei, precum si a
conditiilor de primire in profesie.
ART. 57
(1) Decizia cu privire la transfer se comunica
solicitantului si baroului din care acesta face parte.
Consiliul baroului va face mentiuni corespunzatoare in
Tabloul avocatilor.
(2) Decizia prin care s-a respins cererea de
transfer va fi motivata si poate fi contestata, in
termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul
U.N.B.R.
�10. incetarea calitatii de avocat
ART. 58
(1) Calitatea de avocat inceteaza:
a) prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei;
b) prin deces;
c) prin excluderea din profesie, ca sanctiune
disciplinara;
d) in cazul in care avocatul a fost condamnat
definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si
care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
(2) Incetarea calitatii de avocat se constata prin
decizie a consiliului baroului si are drept consecinta
radierea celui in cauza din Tabloul avocatilor.
ART. 59
Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va
formula o cerere in scris. Cu cel putin 60 de zile
inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii,
acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate
sau sa asigure substituirea. Avocatul va prezenta
baroului lista cuprinzand cauzele nefinalizate si va
indica numele avocatilor care le vor prelua.
ART. 60
In caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor
fi preluate de catre colaboratorii ori asociatii
defunctului, iar in lipsa lor, de catre avocatii
desemnati de consiliul baroului.
ART. 61
(1) In cazul in care avocatul indeplineste
conditiile de pensionare prevazute de lege, are dreptul
sa solicite continuarea exercitarii profesiei. Cererea
de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de
consiliul baroului.
(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe
baza unui aviz medical privind mentinerea capacitatii
fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de
avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru
inscrierea in tablou.
(3) Consiliul baroului va solutiona cererea pe baza
avizului medical si va proceda in conformitate cu
prevederile Legii, sau, dupa caz, ale legislatiei
privind pensiile si asigurarile sociale.
(4) Avocatul pensionar care continua exercitarea
profesiei sau este mentinut in profesie este obligat sa
contribuie la constituirea fondului sistemului propriu
de asigurari sociale in conditiile prevazute de
legislatia pensiilor si asigurarilor sociale pentru
avocati.
(5) Decizia de respingere a mentinerii in activitate
poate fi contestata, in termen de 15 zile de la
comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
SECTIUNEA a 2-a
Organele profesiei de avocat
�1. Baroul
ART. 62
(1) Independenta profesiei, autonomia baroului si
exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi
ingradite sau limitate prin actele autoritatilor
administratiei publice, ale Ministerului Public sau ale
altor autoritati, decat in cazurile si in conditiile
expres prevazute de lege.
(2) Este interzisa aproprierea, uzurparea sau
utilizarea denumirii de "barou" de catre orice persoana
fizica sau persoana juridica, indiferent de natura
activitatii desfasurate de catre aceasta, sub sanctiunea
prevazuta de lege pentru folosirea fara drept a
denumirii unei persoane juridice de interes public,
infiintata prin lege.
ART. 63
(1) Baroul este persoana juridica de interes public,
constituit din toti avocatii inscrisi in Tabloul
avocatilor, cu patrimoniu propriu si organizare de sine
statatoare.
(2) Sediul baroului este in orasul de resedinta al
judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.
ART. 64
(1) Fiecare barou are un buget propriu. Contributia
avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de
consiliul baroului.
(2) Cuantumul contributiei va fi stabilit prin
decizia consiliului baroului, in raport cu prevederile
bugetului propriu si cu hotararile Congresului
avocatilor. Decizia consiliului baroului va fi adusa la
cunostinta avocatilor inscrisi in Tabloul baroului cu
drept de exercitare a profesiei, cu cel putin 30 de zile
inainte de punerea sa in aplicare.
(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit in
activitati producatoare de venituri, in conditiile
legii.
ART. 65
(1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) In cadrul baroului se constituie si
functioneaza:
a) comisia de cenzori;
b) comisia de disciplina.
ART. 66
(1) Adunarea generala a baroului poate fi, in
conditiile legii, ordinara si extraordinara.
(2) Au dreptul sa participe la sedintele adunarii
generale avocatii care sunt inscrisi in Tabloul
baroului, cu drept de exercitare a profesiei, au achitat
la zi taxele si contributiile prevazute de lege si nu se
afla in situatii ce atrag incompatibilitatea ori
suspendarea dreptului de exercitiu al profesiei sau dupa
caz, nu se afla in executarea unei sanctiuni
disciplinare.
ART. 67
(1) Data la care are loc adunarea generala ordinara
se stabileste de catre consiliul baroului in prima
sedinta din luna ianuarie a fiecarui an.
(2) Adunarea generala extraordinara poate fi
convocata de comisia de cenzori a baroului precum si la
cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.
(3) Organizarea adunarii generale, ordinara sau
extraordinara, este in sarcina consiliului baroului.
(4) Neindeplinirea obligatiei de organizare a
adunarii generale atrage raspunderea disciplinara a
celor vinovati.
(5) Odata cu convocarea adunarii generale se
stabileste si ordinea de zi. Avocatii cu drept de a
participa la sedintele adunarii generale pot face
propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile
vor fi depuse in scris la barou cu cel putin 5 zile
inainte de data la care a fost convocata adunarea
generala.
(6) Ordinea de zi va fi supusa spre aprobare prin
vot deschis adunarii generale.
(7) Inscrierile la cuvant se vor face inaintea
inceperii dezbaterii fiecarui punct al ordinii de zi.
Orice inscriere ulterioara acestui moment va fi luata in
considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a
adunarii generale.
ART. 68
(1) Adunarea generala este legal constituita cu
participarea majoritatii avocatilor care au dreptul de a
participa la adunarea generala.
(2) In cazul in care numarul legal nu este intrunit,
prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti,
stabileste o noua adunare generala, in termen de cel
mult 15 zile, care va fi convocata prin grija
consiliului baroului.
(3) Adunarea generala convocata in conditiile alin.
(2) este legal constituita cu participarea a cel putin
unei treimi din numarul total al membrilor sai.
(4) Adunarile generale de alegere a organelor de
conducere a baroului sunt legal constituite numai cu
prezenta majoritatii avocatilor care au dreptul de a
participa la adunarea generala. Pentru Baroul Bucuresti
alegerea organelor de conducere a baroului se poate face
si prin desemnare de reprezentanti - electori. Pot fi
reprezentanti - electori avocatii care au drept de a
participa la adunarea generala a baroului.
(5) Cu cel putin 6 luni anterior datei desfasurarii
alegerilor, consiliile barourilor vor adopta
regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor
baroului. Regulamentul va ramane definitiv in termen de
30 de zile de la data afisarii sale la secretariatul
baroului.
(6) Hotararile adunarii generale se iau cu votul
majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in
care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.
(7) Membrii Baroului Bucuresti care indeplinesc
conditiile prevazute la art. 66 alin. (2) din prezentul
statut pot participa la adunarea generala electiva
personal sau prin reprezentanti - electori. Pot fi
reprezentanti-electori avocatii care indeplinesc
conditiile prevazute la art. 66 alin. (2) din prezentul
statut; numarul de avocati care isi pot delega votul
unui reprezentant - elector este de maximum 5.
ART. 69
(1) Secretarul adunarii generale va redacta
procesul-verbal, care va cuprinde:
a) modul in care a fost convocata adunarea generala
si caracterul ei ordinar sau extraordinar;
b) anul, luna, ziua, ora si locul unde se desfasoara
adunarea generala;
c) numarul membrilor prezenti;
d) componenta prezidiului adunarii generale;
e) ordinea de zi votata de adunarea generala;
f) luarile de cuvant;
g) hotararile, rezolutiile si motiunile adoptate;
h) orice alte activitati desfasurate in adunarea
generala.
(2) Procesul-verbal va purta semnaturile membrilor
prezidiului adunarii generale.
(3) Procesul-verbal va fi inregistrat si depus la
decanatul baroului, consultarea sa fiind permisa
membrilor baroului si organelor U.N.B.R.
ART. 70
(1) Adunarea generala a baroului adopta hotarari
care sunt obligatorii pentru membrii baroului, in
conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei de
avocat.
(2) De asemenea, adunarea generala poate adopta
rezolutii si motiuni.
ART. 71
(1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15
membri, avocati definitivi cu o vechime neintrerupta in
profesie de cel putin 8 ani.
(2) Numarul consilierilor este proportional cu
numarul membrilor baroului inscrisi in tablou, dupa cum
urmeaza:
a) 5 consilieri pentru barourile cu mai putin de 50
de avocati;
b) 7 consilieri pentru barourile cu un numar intre
51-100 de avocati;
c) 9 consilieri pentru barourile cu un numar intre
101-200 de avocati;
d) 11 consilieri pentru barourile cu un numar intre
201-500 de avocati;
e) 13 consilieri pentru barourile cu un numar intre
501-1.000 de avocati;
f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de
avocati.
(3) In numarul total al membrilor consiliului sunt
cuprinsi decanul si prodecanul.
(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe
departamente de activitate ale consiliului.
(5) Adunarea generala a baroului poate hotari
alegerea unor consilieri supleanti. In caz de incetare a
mandatului de consilier ales, consilierii supleanti vor
completa consiliul in ordinea numarului de voturi
obtinut la alegeri pentru perioada de mandat ramasa
vacanta.
ART. 72
(1) Avocatii alesi membri ai comisiei de cenzori
trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si
consilierii.
(2) Dispozitiile art. 71 alin. (5) din prezentul
statut se aplica in mod corespunzator.
ART. 73
(1) Consiliul baroului se intruneste in sedinta cel
putin o data pe luna, la sediul baroului.
(2) Lucrarile sedintei se consemneaza in registrul
de procese-verbale si se semneaza de toti consilierii
prezenti la sedinta. Registrul poate fi consultat de
catre avocatii interesati si de organele U.N.B.R.
(3) In exercitarea atributiilor sale, consiliul
baroului adopta decizii si hotarari.
ART. 74
(1) Decanul baroului este ales de adunarea generala
a baroului dintre avocatii definitivi cu o vechime
neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani. El trebuie
sa fie membru al baroului de cel putin 5 ani.
(2) In exercitarea atributiilor sale decanul emite
decizii. Ele se consemneaza intr-un registru special,
tinut la sediul baroului, care poate fi consultat de
catre orice avocat interesat si de organele U.N.B.R.
ART. 75
(1) Orice litigiu intre membrii baroului in legatura
cu exercitarea profesiei va fi adus la cunostinta
decanului.
(2) Decanul va incerca medierea in vederea
solutionarii amiabile a litigiului.
(3) Prevederile privind procedura medierii si a
arbitrajului din prezentul statut se aplica in mod
corespunzator.
ART. 76
(1) Hotararile adoptate de adunarea generala sau de
consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R.
numai pentru motive de nelegalitate sau de incalcare a
prevederilor prezentului statut, cu respectarea
autonomiei baroului.
(2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la
consiliul baroului.
�2. Uniunea Nationala a Barourilor din Romania
ART. 77
Toate barourile din Romania infiintate potrivit
legilor privind organizarea si exercitarea profesiei de
avocat sunt membre de drept ale Uniunii Nationale a
Barourilor din Romania. Nici un barou nu poate functiona
in afara U.N.B.R.
ART. 78
(1) U.N.B.R. este persoana juridica de interes
public, infiintata prin Lege, cu patrimoniu propriu si
organizare de sine statatoare.
(2) Este interzisa aproprierea, uzurparea sau
utilizarea denumirii "Uniunea Nationala a Barourilor din
Romania" ("U.N.B.R.") de catre orice persoana fizica sau
persoana juridica, indiferent de natura activitatii
desfasurate de catre aceasta, sub sanctiunea prevazuta
de lege pentru folosirea fara drept a denumirii unei
persoane juridice de interes public, infiintata prin
lege.
(3) Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia
barourilor, in cotele stabilite de Congresul avocatilor.
Contributia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se
stabileste in raport de numarul avocatilor cu drept de
exercitare a profesiei inscrisi in Tabloul barourilor si
se vireaza lunar, in contul special constituit in acest
scop din cotele de contributie achitate de avocati in
contul barourilor.
(4) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in
activitati producatoare de venituri in conditiile legii.
ART. 79
(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocatilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia Permanenta a U.N.B.R.;
d) Presedintele U.N.B.R.
(2) In cadrul U.N.B.R. se constituie si
functioneaza:
a) Comisia centrala de cenzori;
b) Comisia centrala de disciplina.
(3) Avocatii care formeaza organele de conducere ale
U.N.B.R. sunt avocati definitivi, cu o vechime
neintrerupta in profesie de minimum 8 ani.
(4) La congresele la care nu sunt alese organele
profesiei pot participa, in calitate de delegati si
avocati care nu indeplinesc conditiile prevazute la
alin. (3).
ART. 80
(1) Congresul este organul suprem de conducere a
profesiei de avocat.
(2) Hotararile adoptate de congres sunt definitive
si obligatorii pentru toate organele profesiei si pentru
toti avocatii.
ART. 81
(1) Congresul avocatilor se convoaca anual de catre
Consiliul U.N.B.R. prin presedintele U.N.B.R.
(2) Congresul extraordinar se convoaca de catre
presedintele U.N.B.R. ori de cate ori este nevoie sau la
cererea a cel putin o treime din numarul total al
barourilor.
(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul
desfasurarii congresului si ordinea de zi a acestuia.
(4) Decanii barourilor si membrii Consiliului
U.N.B.R. sunt membri de drept ai congresului.
(5) Din congres fac parte si delegatii alesi de
adunarile generale ale barourilor, conform normei de
reprezentare de 1 delegat la 200 de avocati.
(6) Numarul de delegati se calculeaza dupa cum
urmeaza:
a) 1 delegat pentru barourile pana la 200 de
avocati;
b) 2 delegati pentru barourile intre 201 si 400 de
avocati;
c) 3 delegati pentru barourile intre 401 si 600 de
avocati, si asa mai departe.
ART. 82
(1) Lucrarile congresului sunt conduse de catre
presedintele U.N.B.R., impreuna cu un prezidiu format
din 8 avocati, ales prin vot deschis.
(2) Congresul va alege un secretariat compus din 3
avocati, dispozitiile art. 69 din prezentul statut
aplicandu-se corespunzator.
ART. 83
(1) Hotararile, rezolutiile si motiunile se iau prin
vot deschis.
(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot
secret. Congresul alege o comisie de numarare a
voturilor dintre delegatii care nu candideaza, compusa
din minimum 5 membri. Votul secret se exprima prin
buletine de vot introduse in urne sigilate. Pe buletinul
de vot se mentioneaza: numele si prenumele candidatului,
functia pentru care candideaza si baroul din care face
parte.
(3) Votul "pentru" se realizeaza prin lasarea
intacta a numelui si prenumelui candidatului dorit;
votul "contra" se exprima prin stergerea numelui si a
prenumelui persoanei propuse.
(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund
modelului stabilit de congres, cele care nu poarta
stampila de control, precum si buletinele pe care
numarul candidatilor votati "pentru" este mai mare decat
numarul functiilor pentru care se candideaza.
ART. 84
(1) Congresul avocatilor alege Consiliul U.N.B.R.
(2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii
barourilor si din reprezentanti ai barourilor, alesi de
Congres, potrivit urmatoarei norme de reprezentare:
a) un reprezentant, pentru barourile cu pana la 500
de avocati;
b) doi reprezentanti pentru barourile care au peste
500 de avocati si cate 2 reprezentanti pentru fiecare
mie care depaseste prima mie de avocati.
(3) Consiliul U.N.B.R. se convoaca trimestrial in
sedinte ordinare sau in situatii exceptionale in sedinte
extraordinare de catre presedintele U.N.B.R.
Presedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. si
la cererea a cel putin unei treimi din numarul membrilor
consiliului U.N.B.R.
(4) Conducerea sedintelor Consiliului U.N.B.R.
revine presedintelui acestuia, asistat de catre
vicepresedinti si alti 3 consilieri.
(5) Prevederile art. 69 din prezentul statut se vor
aplica in mod corespunzator.
ART. 85
(1) Consiliul U.N.B.R. isi desfasoara activitatea in
comisii de lucru si in plen, potrivit Regulamentului de
desfasurare a sedintei Consiliului U.N.B.R., adoptat de
catre acesta.
(2) Consiliul U.N.B.R. adopta decizii si hotarari
obligatorii. La cererea majoritatii barourilor
hotararile consiliului pot fi atacate, pentru
nelegalitate, la Congresul avocatilor, in prima sa
sedinta.
ART. 86
(1) Comisia Permanenta a U.N.B.R. se intruneste
inaintea sedintelor Consiliului U.N.B.R. si ori de cate
ori este necesar, la convocarea presedintelui U.N.B.R.
(2) Comisia Permanenta asigura activitatea
permanenta a U.N.B.R. Sedintele Comisiei Permanente sunt
conduse de presedintele U.N.B.R.
(3) In desfasurarea activitatii curente Comisia
Permanenta a U.N.B.R. emite decizii si dispozitii, in
conditiile prevazute de lege. Deciziile si dispozitiile
au caracter obligatoriu si pot fi atacate cu plangere de
catre cei interesati, in termen de 15 zile de la
comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
ART. 87
In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza un
aparat tehnic administrativ conform hotararii Comisiei
Permanente a U.N.B.R.
ART. 88
(1) Plangerea introdusa impotriva actelor emise de
organele profesiei nu este suspensiva de executare, cu
exceptia cazurilor prevazute de Lege si de prezentul
statut.
(2) Organul competent sa solutioneze plangerea
poate, pentru motive bine intemeiate, sa dispuna
suspendarea efectelor actului atacat, pana la
solutionarea plangerii.
CAP. III
Activitatea profesionala a avocatului
SECTIUNEA 1
Continutul activitatii profesionale
�1. Consultatii si cereri cu caracter juridic
ART. 89
Consultatiile juridice pot fi acordate in scris sau
verbal in domenii de interes pentru client, precum:
a) redactarea si/sau furnizarea catre client, prin
orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si
informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi
analizata;
b) elaborarea de opinii legale;
c) elaborarea proiectelor de acte juridice
(contracte, conventii, statute etc.) si asistarea
clientului la negocierile referitoare la acestea;
d) elaborarea proiectelor de acte normative;
e) participarea in calitate de consultant la
activitatea organelor deliberative ale unei persoane
juridice, in conditiile legii;
f) orice alte consultatii in domeniul juridic.
ART. 90
Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau
interesul clientului cereri, notificari, memorii sau
petitii catre autoritati, institutii si alte persoane,
in scopul ocrotirii si apararii drepturilor si
intereselor legitime ale acestuia.
�2. Asistarea si reprezentarea clientilor
ART. 91
(1) In conditiile legii avocatul asigura asistenta
si reprezentare juridica in fata instantelor
judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a
autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor
publici si a executorilor judecatoresti, a organelor
administratiei publice, a institutiilor si a altor
persoane juridice, pentru apararea si reprezentarea cu
mijloace juridice specifice a drepturilor, libertatilor
si intereselor legitime ale persoanelor.
(2) Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde
toate actele, mijloacele si operatiunile permise de lege
si necesare ocrotirii si apararii intereselor
clientului.
�3. Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare
ART. 92
(1) Un act juridic semnat in fata avocatului, care
poarta o incheiere, o rezolutie, o stampila sau un alt
mijloc verificabil de atestare a identitatii partilor, a
consimtamantului si a datei actului poate fi prezentat
notarului spre autentificare.
(2) Avocatul este obligat sa tina evidenta actelor
intocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, si
sa le pastreze in arhiva sa profesionala, in ordinea
intocmirii lor.
�4. Activitati de mediere
ART. 93
(1) Medierea este o modalitate de solutionare a
conflictelor, alternativa procesului obisnuit sau
arbitral.
(2) Medierea este o negociere asistata de un tert
(mediatorul), respectiv o tehnica consensuala de
rezolvare a conflictelor, constand intr-o comunicare
permanent orientata catre incheierea unei intelegeri
intre parti care au atat interese comune, cat si
divergente. Mediatorul propune partilor in procedura de
mediere o solutie, fara a avea atributia de a o impune
acestora. Partile in procedura de mediere pot accepta
sau refuza, in scris, propunerea finala de mediere
(tranzactia).
(3) Medierea are un caracter voluntar si se bazeaza
pe conventia partilor (acord de mediere) de a rezolva o
disputa sau o neintelegere.
(4) Medierea este guvernata de principiul
confidentialitatii.
(5) Medierea este o procedura autonoma de
reglementare a disputelor, conflictelor sau diferendelor
intervenite intre persoanele fizice si/sau juridice.
ART. 94
(1) Acordul de mediere poate fi incheiat sub forma
unei clauze contractuale sau sub forma unei conventii
separate.
(2) Partile, prin acordul lor de mediere, pot alege
un avocat pe care il imputernicesc cu atributii de
mediere. In exercitiul atributiei de mediere, avocatul
are urmatoarele indatoriri:
a) de a se informa in legatura cu conflictul si cu
pozitia fiecareia dintre parti;
b) de a informa partile asupra drepturilor si
obligatiilor acestora, fiindu-i interzis sa dea
consultatii juridice;
c) de a facilita sau de a intermedia comunicarea
intre parti; comunicarea nu necesita prezenta fizica a
partilor, avocatul putand comunica si separat cu fiecare
dintre acestea, cu informarea lor prealabila;
d) de a redacta propunerea de solutie sub forma unei
tranzactii, partiale sau totale, dupa caz.
(3) In procedura de mediere, partile pot fi asistate
de avocati, altii decat avocatul mediator.
ART. 95
(1) Avocatul insarcinat cu medierea este impartial
si neutru in activitatea sa. El poate oferi informatii
juridice partilor, dar ii este interzis sa incheie
contracte de asistenta juridica cu acestea in legatura
cu obiectul medierii, distinct de contractul de
asistenta juridica in baza caruia se realizeaza
medierea. Avocatul insarcinat cu medierea nu poate
impune partilor un compromis si nu are dreptul de a
incerca, dincolo de vointa concordanta a partilor, un
anume rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie sa
respecte egalitatea partilor si punctele lor de vedere.
(2) Avocatul mediator trebuie sa faciliteze
comunicarea intre parti, in acest scop fiind dator sa se
asigure de o buna cunoastere a drepturilor si
obligatiilor partilor. El este dator sa se asigure ca
realizarea drepturilor si intereselor legitime nu vor fi
tergiversate prin folosirea abuziva a medierii. Avocatul
mediator insarcinat cu medierea trebuie sa se asigure de
rapiditatea, flexibilitatea si confidentialitatea
procedurii, precum si de rezonabilitatea rezultatului
solutionarii conflictului.
(3) Avocatul mediator este obligat sa pastreze
confidentialitatea asupra dezbaterilor si asupra
informatiilor obtinute in procesul de mediere, inclusiv
dupa semnarea acordului final de mediere (tranzactie)
sau, dupa caz, in perioada ulterioara incetarii
medierii.
(4) In caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi
desemnat avocat al nici uneia dintre parti. Intre
activitatea de mediator si de arbitru nu exista
incompatibilitate.
ART. 96
Rezultatul medierii poate consta atat intr-o
reparatie, cat si intr-o recunoastere reciproca,
prezentarea oficiala de scuze, armonizarea intereselor
partilor, in vederea ameliorarii relatiilor lor viitoare
etc. Rezultatul medierii se consemneaza intr-o
tranzactie, care are efectele prevazute de lege.
ART. 97
(1) Medierea poate fi utilizata in toate cazurile in
care, potrivit legii, partile pot incheia un compromis,
cu respectarea dispozitiilor de ordine publica.
(2) In litigiile comerciale avocatul mediator poate
participa, in aceasta calitate, in procedura concilierii
prealabile pentru rezolvarea partiala sau totala a
disputelor angajate intre parti.
�5. Activitati fiduciare
ART. 98
(1) Avocatul are dreptul sa desfasoare activitati
fiduciare, in numele si pe seama clientului, cu
respectarea prevederilor legii si ale prezentului
statut.
(2) Activitatile fiduciare exercitate de avocat pot
consta in:
a) primirea in depozit, in numele si pe seama
clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate
din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea
unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale
sau a lichidarii unui patrimoniu;
b) plasarea si valorificarea, in numele si pe seama
clientului, a fondurilor financiare si a bunurilor
incredintate;
c) administrarea, in numele si pe seama clientului,
a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost
plasate.
ART. 99
In exercitarea activitatilor fiduciare, avocatul
trebuie:
a) sa respecte intocmai limitele si durata
mandatului incredintat, expres prevazut in contractul de
asistenta juridica special incheiat. Cand mandatul
comporta imputernicirea de a dispune de fonduri, bunuri
sau valori ori de a instraina bunurile clientului,
avocatul poate proceda la efectuarea acestor operatiuni,
numai daca acest lucru este in mod expres stipulat in
mandat sau, in lipsa unei astfel de clauze, numai dupa
ce va fi autorizat in mod special si in scris de catre
client;
b) sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si
cu diligenta unui bun proprietar, fara sa se abata de la
regulile specifice activitatii profesionale;
c) sa administreze afacerile incredintate in
interesul exclusiv al clientului;
d) sa nu influenteze clientul, direct sau indirect,
in scopul de a obtine beneficii proprii, in afara
onorariului de avocat.
e) sa informeze corect si cu promptitudine clientul
cu privire la executarea mandatului fiduciar si a
rezultatelor obtinute.
ART. 100
In executarea mandatului avocatul poate sa
desfasoare:
a) activitati de consultanta;
b) operatiuni de conservare a substantei si valorii
fondurilor financiare si bunurilor incredintate;
c) operatiuni de plasare a fondurilor in active
mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare si alte
instrumente financiare, in conditiile legii;
d) administrarea si valorificarea plasamentelor
efectuate prin contractarea de operatiuni materiale si
efectuarea de operatiuni juridice menite sa sporeasca
valoarea si lichiditatea plasamentelor;
e) activitati conexe cum ar fi completarea
declaratiilor de impozit si plata acestora si a
celorlalte datorii ale clientului legate de
administrarea unor asemenea proprietati; culegerea
fructelor si incasarea veniturilor sau a altor rezultate
ale investitiilor; mijlocirea/medierea operatiunilor
financiare etc;
f) orice operatiuni in numerar privind plati,
incasari, efectuari de depozite bancare, compensari,
rambursari impuse de natura activitatii incredintate.
ART. 101
(1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client
pentru care desfasoara activitati fiduciare un cont la o
banca reputata (cont fiduciar) destinat depozitarii de
fonduri fiduciare.
(2) Prin fonduri fiduciare, in sensul prezentului
articol, se intelege orice suma primita de catre avocat,
cu titlu de fond initial sau rezultata din valorificarea
acestuia sau a bunurilor incredintate.
(3) In contul fiduciar nu pot fi depozitate alte
sume decat fonduri fiduciare.
ART. 102
(1) Toate platile legate de activitatile fiduciare
efectuate pentru acelasi client vor fi efectuate din
contul fiduciar iar toate incasarile rezultate din
activitatile fiduciare vor fi colectate in contul
fiduciar al clientului respectiv.
(2) Avocatul va transmite clientului un extras al
contului fiduciar cel putin o data la trei luni, daca in
contractul de asistenta juridica nu se prevede o
perioada mai scurta.
ART. 103
Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea
fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum si
instructa efectuarea de plati din acesta doar in
urmatoarele situatii:
a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli in
conditiile si limitele mandatului fiduciar;
b) la instructiunea expresa a clientului, dar cu
posibilitatea retinerii contravalorii onorariilor
agreate pentru activitatile fiduciare;
c) in baza unei hotarari judecatoresti;
d) in baza contractului de asistenta juridica,
pentru incasarea onorariilor legate de activitatile
fiduciare desfasurate;
e) in cazul in care este in curs o procedura
executionala privind bunurile sau fondurile
administrate.
ART. 104
Avocatul nu are dreptul sa retraga fonduri sau sa
efectueze plati din contul fiduciar atunci cand clientul
i-a adus la cunostinta in scris opozitia sa.
ART. 105
Este permisa incheierea unui contract de asistenta
juridica care sa prevada plata, in parte, a onorariului
pentru activitati fiduciare, conditionate de un
eveniment care sa aiba loc sau de un rezultat care sa
fie atins.
ART. 106
Avocatul are obligatia sa pastreze evidente scrise
ale tuturor operatiunilor efectuate in baza sau in
legatura cu un mandat fiduciar (contracte,
corespondenta, rapoarte de evaluare, extrase de cont
etc). In cazul in care clientul solicita originalul
acestor evidente, avocatul e indreptatit sa pastreze
fotocopii pe format de hartie sau electronic.
ART. 107
(1) Avocatul are obligatia sa pastreze cel putin un
registru sau un sistem echivalent de inregistrare care
sa arate separat, pentru fiecare client pentru care a
desfasurat activitati fiduciare:
a) identitatea clientului pe seama caruia fondurile
si/sau bunurile sunt primite si/sau administrate;
b) un inventar al bunurilor primite respective
rambursate si valoarea fondurilor primite si rambursate
precum si data primirii si sursa fondurilor si bunurilor
si data rambursarii acestora sau al rezultatului
administrarii si valorificarii acestora;
c) operatiunile fiduciare efectuate cu indicarea
datei, partilor, valorii si tipului operatiunii.
(2) Avocatul este obligat sa inregistreze prompt
fiecare tranzactie fiduciara si, in orice caz, nu mai
tarziu de 3 zile lucratoare de la efectuarea lor.
ART. 108
Avocatul are obligatia sa pastreze evidentele legate
de activitatile fiduciare pe o perioada de cel putin 10
ani.
�6. Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate
ART. 109
Stabilirea temporara a sediului unor societati
comerciale la sediul profesional al avocatului presupune
utilizarea sediul profesional al avocatului pentru
scopul limitat al constituirii legale si autorizarii
functionarii societatii comerciale sau, dupa caz, pentru
mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu
secundar al societatii in cauza.
ART. 110
(1) in vederea stabilirii temporare a sediului
societatii comerciale in cauza, avocatul va intocmi si
semna cu reprezentantul societatii un contract separat
de asistenta juridica avand acest obiect.
(2) Perioada pentru care sediul societatii in cauza
este stabilit la sediul profesional al avocatului nu
poate depasi 1 an iar dovada sediului se face cu
contractul de asistenta juridica.
ART. 111
Avocatul poate indeplini orice formalitati legale
necesare in vederea inregistrarii, in numele si pe seama
clientului, a societatilor comerciale, a partilor de
interes, a partilor sociale si a actiunilor, in
conditiile legii.
ART. 112
Avocatul va intocmi si pastra registre de parti de
interes, parti sociale sau de actiuni, emise de
societatile inregistrate de acesta in numele si pe seama
clientului. Avocatul poate efectua, la cererea
clientului, operatiuni in aceste registre, inclusiv
cesiuni si constituiri de garantii si poate emite, la
cererea persoanei indreptatite, extrase din aceste
registre, in conditiile legii.
SECTIUNEA a 2-a
Relatiile dintre avocat si client
�1. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client
ART. 113
(1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori
a exercita orice alte activitati specifice profesiei se
naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in
forma scrisa, intre avocat si client ori mandatarul
acestuia.
(2) Forma, continutul si efectele contractului de
asistenta juridica sunt stabilite prin prezentul Statut.
(3) Avocatul nu poate actiona decat in limitele
contractului incheiat cu clientul sau, cu exceptia
cazurilor prevazute de lege.
ART. 114
(1) In exercitarea profesiei sale avocatul este
independent.
(2) Activitatea avocatului nu poate fi motivata
decat in interesul clientului, apreciat in limitele
legii, ale prezentului statut si ale codului
deontologic.
(3) Constituie atingere a independentei avocatului
si, ca atare, trebuie evitate si inlaturate de catre
avocat, prin orice mijloace legale:
a) existenta unui interes propriu ori al persoanelor
apropiate lui in cauza care i-a fost incredintata;
b) prestarea de activitati avocatiale in scopul de a
se face placut clientilor, magistratilor sau publicului;
c) prestarea de activitati avocatiale din simpla
complezenta;
d) existenta oricaror presiuni in scopul
nerespectarii secretului profesional.
ART. 115
Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru
apararea libertatilor, drepturilor si intereselor
legitime ale clientului.
ART. 116
Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu
promptitudine, in mod constiincios, corect si cu
diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire
la evolutia cazului ce i-a fost incredintat.
ART. 117
Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea
avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului
si profesiei.
ART. 118
Avocatul este confidentul clientului in legatura cu
cazul incredintat. Confidentialitatea si secretul
profesional garanteaza increderea in avocat si
constituie obligatii fundamentale ale avocatului.
ART. 119
(1) Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul si nici
reprezentantul sau aparatorul a mai mult de un client
intr-una si aceeasi cauza, atunci cand interesele
clientilor sunt conflictuale sau cand exista, in mod
real, riscul de a aparea un astfel de conflict de
interese.
(2) Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de
cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand
intervine un conflict intre interesele acestora, cand
secretul profesional risca sa fie violat sau cand
independenta sa risca sa fie stirbita.
(3) Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou
client, daca secretul informatiilor incredintate de un
client anterior risca sa fie afectat sau atunci cand
cunoasterea de catre avocat a cauzelor unui client
anterior il favorizeaza nejustificat pe noul client.
(4) In cazul in care avocatii practica profesia
intr-o forma asociativa, in colaborare sau in conlucrare
cu alti avocati, dispozitiile alin. (1) - (3) se aplica
tuturor avocatilor.
ART. 120
Exista conflict de interese, in situatiile in care:
a) in activitatea de consultanta, cand la data
solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da
clientului sau o informatie completa, loiala si fara
rezerve, nu-si poate indeplini misiunea fara a
compromite interesele unuia sau a mai multor clienti,
prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea
mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea
rezultatului urmarit;
b) in activitatea de asistare si de aparare, atunci
cand la data sesizarii sale, asistarea mai multor parti
ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare,
diferita de aceea pentru care ar fi optat, daca i-ar fi
fost incredintata apararea intereselor unei singure
parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si
mijloacele profesionale ale apararii.
c) prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a
fost prezentata initial, avocatul descopera una dintre
dificultatile aratate la lit. a) si b).
ART. 121
Nu exista conflict de interese:
a) atunci cand, dupa ce si-a informat clientii si a
primit acordul acestora, avocatul, in exercitarea
diferitelor sale activitati va incerca sa concilieze
contrarietatea de interese;
b) atunci cand, in acord deplin cu clientii,
avocatul ii consiliaza ca, plecand de la situatia ce i-a
fost prezentata, sa adopte o strategie comuna, sau daca,
in cadrul unei negocieri, avocatii care sunt membri ai
aceleiasi forme de exercitare a profesiei intervin
separat pentru clienti diferiti care sunt insa informati
cu privire la aceasta apartenenta comuna;
c) atunci cand, dupa ce avocatul aduce la cunostinta
fiecaruia dintre clientii potential afectati de
asistenta juridica acordata, existenta sau posibilitatea
crearii unui conflict de interese, precum si eventualele
consecinte nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre
respectivii clienti isi dau acordul expres si prealabil
cu privire la prestarea activitatii de asistenta
juridica.
ART. 122
Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie
sa se abtina de la a se ocupa de cauzele tuturor
clientilor implicati, atunci cand se iveste un conflict
de interese, cand avocatul apreciaza ca nu poate asigura
apararea drepturilor si intereselor legitime ale
fiecarui client in parte, cand secretul profesional
risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa
fie lezata.
ART. 123
Avocatul va incerca in momentele oportune sa-si
consilieze clientul cu privire la posibilitatea
solutionarii unui conflict pe cale amiabila sau printr-o
cale legala alternativa, apta a protegui drepturile si
interesele legitime ale acestuia.
ART. 124
(1) Avocatul este obligat sa se asigure de
raspundere profesionala.
(2) Conditiile asigurarii de raspundere profesionala
sunt prevazute de prezentul statut si pot fi stabilite,
in cazul formelor asociative de exercitare a profesiei,
conform regulilor stabilite intre avocati.
(3) Obligatia de asigurare de raspundere civila este
permanenta. Suma asigurata nu poate fi mai mica decat
cea prevazuta in statutul profesiei.
(4) Prin contract, partile pot stabili limitele
raspunderii vocatului. Clauzele de exonerare totala de
raspundere profesionala sunt socotite nescrise.
ART. 125
(1) Avocatul este obligat sa verifice identitatea
exacta a clientului sau ori a persoanei care ii
incredinteaza cazul.
(2) In exercitarea activitatii fiduciare, precum si
in orice situatie in care avocatii sunt autorizati sa
administreze ori sa gestioneze fondurile clientilor,
acestora le este interzis sa primeasca sau sa
administreze ori sa gestioneze fonduri care nu corespund
in mod riguros mandatului sau gestiunii incredintate.
(3) Cand participa la o operatie juridica avocatul
are obligatia de a se retrage din cauza de indata ce
suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie ar avea
drept rezultat o spalare de bani si cand clientul nu
intelege sa renunte la operatia in sine.
�2. Contractul de asistenta juridica
I. Forma si continutul contractului de asistenta juridica
ART. 126
(1) Contractul de asistenta juridica este incheiat
in forma scrisa, ceruta ad probationem. El trebuie sa
indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru
incheierea valabila a unei conventii si dobandeste data
certa prin inregistrarea sa in registrul oficial de
evidenta al avocatului, indiferent de modalitatea in
care a fost incheiat.
(2) Contractul de asistenta juridica poate fi
incheiat si prin orice mijloc de comunicare la distanta,
care poate reproduce legal semnaturile partilor. In
acest caz, data incheierii contractului este data la
care avocatul a luat cunostinta de semnarea contractului
de catre client. Se prezuma ca avocatul a luat
cunostinta de incheierea contractului la urmatoarele
date:
a) data la care contractul a sosit prin fax sau
e-mail (semnatura electronica) la sediul profesional al
avocatului; daca transmisiunea prin fax are loc dupa ora
19.00, se prezuma ca avocatul a luat cunostinta in ziua
lucratoare urmatoare zilei transmisiunii;
b) data primirii contractului semnat prin scrisoare
recomandata cu confirmare de primire.
(3) Contractul de asistenta juridica poate lua forma
unei scrisori de angajament care sa indice raporturile
juridice dintre avocat si destinatarul scrisorii,
inclusiv serviciile avocatiale si onorariul, semnata de
avocat si transmisa clientului. In cazul in care
clientul semneaza scrisoarea sub orice mentiune expresa
de accept a continutului scrisorii, aceasta dobandeste
valoarea unui contract de asistenta juridica.
(4) Contractul de asistenta juridica poate fi
incheiat, in mod exceptional, si in forma verbala in
fata unei autoritati sau a oricaror persoane fizice sau
juridice cu conditia ca acestea sa ateste ca au fost de
fata la exprimarea acordului de vointa intre avocat si
client. Contractul in forma scrisa va fi incheiat in cel
mai scurt timp posibil.
(5) In cazul in care avocatul si clientul convin, o
terta persoana poate fi beneficiarul serviciilor
avocatiale stabilite prin contract, daca tertul accepta,
chiar si tacit, incheierea contractului in astfel de
conditii.
(6) Avocatul va tine o evidenta stricta a
contractelor incheiate intr-un registru special si va
pastra in arhiva sa un exemplar original al fiecarui
contract si un duplicat sau o copie dupa orice
imputernicire de reprezentare primita in executarea
contractelor.
ART. 127
(1) Contractul de asistenta juridica trebuie sa
cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele:
a) datele de identificare ale formei de exercitare a
profesiei, denumirea, sediul profesional si
reprezentantul acesteia;
b) datele de identificare ale clientului: se indica
persoana reprezentantului legal precum si mandatarul
clientului, daca este cazul;
c) obiectul contractului, care poate fi limitat la
una sau mai multe dintre activitatile prevazute de art.
3 din Lege sau poate avea caracter general, dand dreptul
avocatului la acte de administrare si conservare a
patrimoniului clientului;
d) onorariul;
e) atestarea identitatii clientului sau a
reprezentantului acestuia;
f) modul de solutionare a litigiilor intre avocat si
client;
g) semnaturile partilor.
(2) Lipsa elementelor prevazute la alin. (1) lit. a)
b), c) si d) e) si g) atrage nevalabilitatea
contractului daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi
altfel remediata.
(3) Modelul contractului de asistenta juridica este
cuprins in anexa nr. I la prezentul statut.
ART. 128
Partile pot modifica contractul de asistenta
juridica, cu respectarea dispozitiilor legale, a
prezentului statut si, dupa caz, a conditiilor prevazute
in contract. In acest caz, dispozitiile art. 131 din
prezentul statut raman aplicabile.
ART. 129
(1) Contractul de asistenta juridica investit cu
formula executorie, in conditiile legii, constituie
titlu executoriu cu privire la restantele din onorariu
si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul
clientului.
(2) Procedura de executare este cea prevazuta de
dispozitiile Codului de procedura civila.
ART. 130
Cheltuielile efectuate de avocat in interesul
procesual al clientului se estimeaza anticipat la
momentul incheierii contractului si se desocotesc pe
masura informarii documentate a clientului cu privire la
cuantumul si destinatia lor. Partile pot suplimenta
aceste cheltuieli, pe parcursul derularii contractului,
prin acte aditionale.
ART. 131
(1) Contractul de asistenta juridica prevede in mod
expres intinderea puterilor pe care clientul le confera
avocatului. In baza acestuia, avocatul se legitimeaza
fata de terti prin imputernicirea avocatiala intocmita
conform anexei nr. II la prezentul statut.
(2) In lipsa unor prevederi contrare, avocatul este
imputernicit sa efectueze orice act specific profesiei
pe care il considera necesar pentru realizarea
intereselor clientului.
(3) Pentru activitatile prevazute expres in
cuprinsul obiectului contractului de asistenta juridica,
acesta reprezinta un mandat special, in puterea caruia
avocatul poate incheia, sub semnatura privata sau in
forma autentica, acte de conservare, administrare, sau
dispozitie in numele si pe seama clientului.
ART. 132
(1) Pentru activitatea sa profesionala avocatul are
dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor
cheltuielilor facute in interesul clientului sau.
(2) Onorariile vor fi stabilite in raport de
dificultatea, amploarea sau durata cazului.
(3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de
fiecare dintre urmatoarele elemente:
a) timpul si volumul de munca solicitata pentru
executarea mandatului primit sau activitatii solicitate
de client;
b) natura, noutatea si dificultatea cazului;
c) importanta intereselor in cauza;
d) imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de
client il impiedica pe avocat sa accepte un alt mandat,
din partea unei alte persoane, daca aceasta imprejurare
poate fi constatata de client fara investigatii
suplimentare;
e) notorietatea, titlurile, vechimea in munca,
experienta, reputatia si specializarea avocatului;
f) conlucrarea cu experti sau alti specialisti
impusa de natura, obiectul, complexitatea si
dificultatea cazului;
g) avantajele si rezultatele obtinute pentru
profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de
avocat;
h) situatia financiara a clientului;
i) constrangerile de timp in care avocatul este
obligat de imprejurarile cauzei sa actioneze pentru a
asigura servicii legale performante.
ART. 133
(1) Onorariile se stabilesc liber intre avocat si
client, in limitele legii si ale statutului profesiei.
Este interzisa fixarea de onorarii minime, recomandate
sau maxime de catre organele profesiei, de catre formele
de exercitare a profesiei de avocat sau de catre
avocati.
(2) Onorariile se determina si se prevad in
contractul de asistenta juridica la data incheierii
acestuia intre avocat si client, inainte de inceperea
asistentei si/sau reprezentarii clientului.
(3) In cazul in care imprejurarile concrete impun
asigurarea asistentei si/sau reprezentarii imediate si
nu se poate incheia un contract de asistenta juridica,
avocatul este obligat sa transmita clientului, in cel
mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sa aduca
la cunostinta clientului onorariile pe care le propune
pentru asistenta si/sau reprezentare. In absenta unei
instructiuni exprese a clientului privind incetarea
asistentei si/ sau reprezentarii, ori a unei comunicari
prin care clientul isi exprima expres dezacordul in
privinta onorariilor, se considera onorariile propuse
prin comunicarea facuta de avocat ca fiind acceptate.
(4) In toate situatiile, onorariile vor fi prevazute
in contractul de asistenta juridica ce urmeaza sa fie
incheiat in forma scrisa.
(5) Onorariile pot fi stabilite si in moneda
straina, sub conditia ca plata acestora sa respecte
prevederile privind regimul legal al platilor.
ART. 134
(1) Onorariile pot fi stabilite astfel:
a) onorarii orare;
b) onorarii fixe (forfetare);
c) onorarii de succes.
d) onorarii formate din combinarea criteriilor de la
lit. a), b) si c).
(2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru,
respectiv o suma fixa de unitati monetare cuvenita
avocatului pentru fiecare ora de servicii profesionale
pe care o presteaza clientului.
(3) Onorariul fix (forfetar) consta intr-o suma fixa
cuvenita avocatului pentru un serviciu profesional sau
pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe
care il presteaza sau, dupa caz, le presteaza
clientului.
(4) Onorariul orar si fix (forfetar) se datoreaza
avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin
prestarea serviciilor profesionale.
(5) Avocatul poate sa primeasca de la un client
onorarii periodice, inclusiv sub forma forfetara.
(6) Avocatul are dreptul ca in completarea
onorariului fixat sa solicite si sa obtina si un
onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de
rezultat sau de serviciul furnizat. In cauzele penale,
onorariul de succes nu poate fi practicat decat in
legatura cu latura civila a cauzei. Onorariul de succes
consta intr-o suma fixa sau variabila stabilita pentru
atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat.
Onorariul de succes poate fi convenit impreuna cu
onorariul orar sau fix.
ART. 135
(1) Este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile
in baza unui pact "de quota litis".
(2) Pactul "de quota litis" este o conventie
incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de
solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care
fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in
functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent
daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun
sau orice alta valoare.
(3) Onorariile reprezentand dobandirea, sub orice
forma, a unor "aporturi din afacere" (activitatea
juridica realizata de catre avocat) sunt interzise.
ART. 136
Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul
sau ori de la un mandatar al acestuia.
ART. 137
(1) La cererea oricareia dintre parti, contestatiile
si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de
decanul baroului, prin decizie motivata, dupa ascultarea
partilor.
(2) Solutionarea contestatiilor si reclamatiilor se
face prin aplicarea principiilor medierii si incercarea
de conciliere a partilor, in termen de cel mult 30 de
zile de la data inregistrarii contestatiei sau
reclamatiei.
(3) Decizia decanului poate fi atacata la consiliul
baroului de partea interesata.
(4) Consiliul baroului hotaraste cu privire la
legalitatea si temeinicia deciziei decanului, fara
participarea la vot a acestuia. Partile interesate pot
fi invitate pentru a da lamuriri si explicatii.
(5) Consiliul baroului se pronunta in termen de cel
mult 30 de zile de la data sesizarii, prin hotarare
motivata, care va fi comunicata in cel mult 15 zile de
la data pronuntarii.
(6) Legalitatea hotararii consiliului baroului poate
fi verificata in conditiile legii de Consiliul U.N.B.R.
la sesizarea decanului sau a partii interesate, in
termen de 15 zile de la comunicare.
II. Efectele contractului de asistenta juridica
ART. 138
(1) In cazul in care se angajeaza sa asiste si/sau
sa reprezinte un client intr-o procedura legala,
avocatul isi asuma obligatii de diligenta.
(2) Avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte
clientul cu competenta profesionala prin folosirea
cunostintelor juridice adecvate, abilitatilor practice
specifice si prin pregatirea rezonabil necesara pentru
asistarea sau reprezentarea concreta a clientului.
(3) Avocatul este obligat sa se abtina sa se
angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenta si
reprezentare competente.
(4) Asistarea si reprezentarea clientului impun
diligenta profesionala adecvata, pregatirea temeinica a
cauzelor, dosarelor si proiectelor, cu promptitudine,
potrivit naturii cazului, experientei si crezului sau
profesional.
(5) In situatii si imprejurari care prezinta
caracter de urgenta pentru salvgardarea si/sau
protejarea drepturilor si intereselor clientului,
avocatul poate asista si angaja clientul chiar si in
masura in care in acel moment nu poseda o competenta
profesionala adecvata cu natura cauzei, daca prin
intarziere s-ar aduce atingere drepturilor si
intereselor clientului. In astfel de situatii avocatul
se va limita doar la ceea ce in mod rezonabil este
necesar potrivit cu circumstantele si cu prevederile
legale.
(6) Competenta profesionala adecvata presupune
analiza si cercetarea atenta a imprejurarilor de fapt, a
aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la
situatia de fapt, pregatirea adecvata si adaptarea
permanenta a strategiei, tacticilor, tehnicilor si
metodelor specifice in raport de evolutia cauzei, a
dosarului sau a lucrarii in care avocatul este angajat.
ART. 139
(1) Avocatul isi va reprezenta clientul cu diligenta
unui bun profesionist, in limitele legii.
(2) Avocatul se va abtine ca intentionat:
a) sa ignore obiectivele si scopurile reprezentarii
stabilite de catre client, astfel incat sa esueze in
atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege
si de statutul profesiei;
b) sa prejudicieze un client pe durata relatiilor
profesionale.
(3) Avocatul va actiona cu promptitudine in
reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei.
Avocatul nu este tinut sa actioneze exclusiv in
obtinerea de avantaje pentru clientul sau in
confruntarea cu adversarii. Strategiile si tacticile
stabilite de avocat trebuie sa conduca activitatea
acestuia pe principiul folosirii demersurilor
profesionale in favoarea clientului.
(4) Avocatul este obligat sa respecte secretul
profesional in privinta strategiilor, tacticilor si
actiunilor preconizate si desfasurate pentru client.
(5) Avocatul va tine permanent sub control gradul
sau de ocupare profesionala si extraprofesionala, astfel
incat sa poata trata adecvat fiecare cauza, potrivit cu
natura imprejurarilor si specificul cauzei. El va fi
tinut sa refuze un client, ori de cate ori este
constient ca nu poate oferi clientului cu promptitudine
serviciul profesional solicitat.
(6) Neglijarea cauzelor clientului, absenta
nejustificata in mod repetat, fara asigurarea unei
substituiri legale si competente cu acordul prealabil al
clientului, constituie abatere disciplinara.
(7) Avocatul va trata cu respect si curtoazie orice
persoana implicata in procedurile legale in care asista
sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode
sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti, daca
acestea sunt evident indiferente si irelevante
intereselor clientului reprezentat.
ART. 140
(1) In activitatea de consiliere, avocatul va
actiona cu tact si rabdare pentru a infatisa si a
explica clientului toate aspectele cazului in care il
asista si/ sau il reprezinta pe client. Avocatul va
cauta sa foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport de
starea si experienta clientului, pentru ca acesta sa
aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei
sale juridice.
(2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul
pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea
consilierii, precum si solutiile tehnice pe care le va
urma pentru a realiza, cand este cazul, asistenta si
reprezentarea clientului.
(3) Avocatul va respecta optiunile clientului in
ceea ce priveste scopul si finalitatea asistentei si
reprezentarii, fara a abdica de la independenta si
crezul sau profesional.
(4) Avocatul se va consulta permanent cu clientul in
legatura cu strategia, mijloacele tehnice si tactice
adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost
angajat. Avocatul nu este obligat sa urmeze acele
tehnici si proceduri legale indicate arbitrar de client
si pastreaza responsabilitatea pentru acestea, in masura
in care clientul a fost rezonabil informat asupra
costurilor si consecintelor posibile ale acestor tehnici
si proceduri.
ART. 141
(1) Consilierea si reprezentarea unui client il
obliga pe avocat sa priveasca speta respectiva dintr-o
perspectiva proprie si sa acorde clientului sfaturi
dezinteresate. Sfatuirea clientului nu se rezuma la
expunerea unor prevederi legale, ci va avea in vedere si
consecintele de ordin moral, economic, social si politic
care ar putea avea relevanta in situatia respectiva.
(2) Ori de cate ori clientul propune un demers
asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte
legale negative, avocatul va atentiona clientul cu
privire la consecinte sau, dupa caz, va putea denunta
contractul de asistenta juridica.
ART. 142
(1) In cazul in care avocatul asista/reprezinta in
comun mai multi clienti pe tot parcursul reprezentarii,
se va consulta permanent cu fiecare dintre clientii
reprezentati in comun in ceea ce priveste deciziile care
trebuie adoptate si motivele determinante in adoptarea
acestora, astfel incat fiecare client sa poata lua
propriile decizii, in baza unor informatii complete.
(2) Avocatul poate initia demersuri pentru o
consiliere comuna a partilor aflate in conflict in
incercarea de a rezolva relatia dintre clientii
respectivi intr-un mod amiabil si profitabil tuturor.
(3) Reprezentarea comuna nu diminueaza dreptul
fiecarui client rezultat din relatia client-avocat.
Fiecare dintre clientii comun reprezentati are dreptul
la o reprezentare loiala si diligenta de catre avocatul
respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat
avocatului si toate drepturile prevazute de lege pentru
cazul fostilor clienti. Intre clientii reprezentati in
comun, regula confidentialitatii nu se aplica.
ART. 143
(1) Avocatul poate evalua o situatie cu relevanta
pentru clientul sau in folosul unei terte persoane daca:
(a) avocatul este indreptatit sa considere ca
evaluarea este compatibila cu alte aspecte ale relatiei
client-avocat;
(b) are acceptul clientului.
ART. 144
(1) Avocatul va oferi clientului o opinie legala,
onesta cu privire la consecintele de fapt si juridice
ale cazului investigat, in limitele informatiilor
furnizate de client.
(2) Folosirea de catre client a opiniilor si
sfatului avocatului, in scopuri ilegale, fara cunostinta
avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective,
nu face avocatul responsabil in legatura cu actiunea si
scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat
sa se abtina de la asistarea si sfatuirea constienta a
unui client in activitati infractionale.
(3) Un avocat este indreptatit sa se retraga imediat
si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului,
in cazul in care, actiunile si scopurile clientului,
desi aparent legale la inceputul asistentei si/ sau
reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca
fiind infractionale.
ART. 145
(1) Avocatul are obligatia sa informeze rezonabil
clientul in legatura cu situatie curenta a asistentei si
reprezentarii si de a raspunde cu promptitudine oricaror
solicitari de informare din partea clientului.
(2) Avocatul va explica clientului imprejurarile
cauzei, situatia curenta, posibilele evolutii viitoare
si eventualele rezultate, in mod rezonabil,
corespunzator cu imprejurarile concrete ale cazului.
(3) Avocatul nu este tinut sa informeze clientul in
masura in care s-a convenit prealabil acest lucru. In
cazul in care clientul este o persoana juridica,
obligatia avocatului este de a informa exclusiv
reprezentantii legali sau persoanele expres desemnate in
contract in acest scop. Informarea facuta de avocat
acestor persoane este considerata o informare valabila a
clientului in sensul prezentului articol.
ART. 146
Avocatul este obligat sa comunice clientului
informatiile pe care le detine in legatura cu cazul
acestuia chiar si in situatia in care comunicarea lor ar
contraveni interesului sau personal.
ART. 147
(1) In toate cazurile in care avocatul este
insarcinat sa asiste un client el poate sa conduca
discutiile doar in prezenta clientului sau ori numai cu
acordul acestuia.
(2) In cazul negocierilor cu un interlocutor asistat
de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discutii cu
acesta, fara acordul prealabil al confratelui sau.
ART. 148
(1) Avocatul va tine distinct evidenta bunurilor
apartinand clientilor sai sau unor terte parti, care
i-au fost incredintate in legatura cu exercitarea
profesiei.
(2) Fondurile financiare vor fi pastrate in conturi
distincte, deschise la o institutie financiara legal
constituita si autorizata sa functioneze, potrivit
legii.
(3) Evidenta distincta a celorlalte categorii de
bunuri va fi pastrata de catre avocat intr-o maniera
care sa confere siguranta mentinerii identitatii
acestora.
(4) Fondurile financiare nu vor fi in mod
obligatoriu pastrate in conturi deschise la institutii
financiare atunci cand legea sau o hotarare
judecatoreasca permit pastrarea lor intr-o alta
modalitate.
(5) Avocatul va tine o evidenta contabila completa a
fondurilor financiare si a celorlalte tipuri de bunuri
incredintate si va pastra documentele respective pe o
perioada de 10 ani dupa incetarea contractului de
reprezentare cu clientul.
(6) In cazul in care primeste fonduri financiare sau
alte bunuri care au legatura cu un client sau cu un
tert, avocatul este obligat sa-i notifice pe acestia, in
scris si de indata.
(7) Cu exceptia situatiilor prevazute de lege sau a
unei intelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca
imediat dupa primirea bunurilor sa le predea clientului
sau, dupa caz, tertei persoane indreptatite sa primeasca
bunurile respective si, la solicitarea clientului sau a
tertei persoane, sa puna la dispozitia acestora evidenta
contabila pe care a efectuat-o cu privire la
respectivele bunuri.
ART. 149
Daca exista riscul ca un client sa dea fondurilor
detinute de avocat o astfel de destinatie incat avocatul
sa nu isi mai poata incasa onorariul cuvenit, avocatul
are un drept de retentie asupra acestora pentru
acoperirea onorariului datorat. Aceasta prevedere nu da
dreptul avocatului sa retina fonduri in scopul de a
constrange clientul sa-i accepte pretentiile cu privire
la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul
disputei va trebui in acest caz depozitata intr-un cont
special, iar avocatul va trebui sa propuna in cel mai
scurt timp clientului solutii pentru aplanarea
conflictului privitor la onorariu, in limitele legii si
ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu
face obiectul nici unei dispute cu clientul trebuie de
indata transferata acestuia.
ART. 150
Avansurile de onorariu si avansurile de cheltuieli
care se anticipeaza a fi efectuate de catre avocat in
interesul cauzei vor avea acelasi regim ca si bunurile
apartinand clientilor pana la momentul in care avocatul
va exercita activitatea pentru care a primit avansul de
onorariu sau va inregistra cheltuiala care sa justifice
avansul platit de client in acest scop, cu exceptia
cazului in care clientul le stabileste un alt regim.
Indiferent de regimul pe care clientul il stabileste
referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi
in mod obligatoriu returnate de catre avocat acestuia la
incetarea contractului daca pana la momentul respectiv
avocatul nu va fi exercitat activitatile pentru care i
se platise anticipat onorariu sau nu va fi inregistrat
cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client in
acest sens.
ART. 151
Avocatul sau formele asociative de exercitare a
profesiei vor putea, cu acordul clientului, sa plaseze
lichiditatile incredintate de catre client in conturi
bancare purtatoare de dobanzi. Dobanzile se cuvin
clientului.
ART. 152
(1) In afara cazurilor prevazute de lege sau de
parti, contractul de asistenta juridica inceteaza prin
renuntarea unilaterala a clientului sau, dupa caz, a
avocatului.
(2) Incetarea contractului prin renuntarea
unilaterala a clientului sau a avocatului nu exonereaza
pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile
prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor
efectuate de avocat in interesul clientului.
ART. 153
(1) Avocatul care este solicitat intr-o cauza in
curs de rezolvare trebuie sa verifice daca unul sau mai
multi confrati au fost in prealabil angajati.
(2) Avocatul care accepta sa succeada unui confrate
trebuie ca, inainte de a se angaja, sa ii aduca la
cunostinta aceasta imprejurare.
ART. 154
(1) In oricare caz de incetare a mandatului,
avocatul are obligatia sa ia in timp util si in mod
rezonabil masuri potrivite pentru apararea intereselor
clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea
unui timp suficient clientului pentru a-si angaja un alt
avocat, predarea documentelor si a bunurilor la care
clientul este indreptatit si instiintarea organelor
judiciare.
(2) In cazul in care clientul datoreaza avocatului
restante din onorarii si din cheltuielile facute in
interesul acestuia, avocatul are drept de retentie
asupra bunurilor incredintate, cu exceptia inscrisurilor
originale care i-au fost puse la dispozitie.
�3. Asistenta judiciara
ART. 155
(1) Barourile vor organiza serviciile de asistenta
judiciara, care vor functiona pe langa fiecare instanta
de judecata si organ de urmarire penala din
circumscriptia lor.
(2) Asistenta judiciara va fi coordonata de catre un
membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va
desemna un responsabil dintre avocatii definitivi pentru
fiecare localitate in care functioneaza o instanta de
judecata.
(3) Cheltuielile privind organizarea serviciilor de
asistenta judiciara vor fi prevazute distinct in bugetul
baroului si vor fi finantate din fondurile prevazute la
art. 69 din Lege.
ART. 156
(1) Serviciile de asistenta judiciara vor asigura si
apararea gratuita, in cazurile prevazute la art. 68
alin. (2) din Lege, pe baza aprobarii date de catre
decanul baroului.
(2) Avocatul delegat pentru asigurarea apararii
gratuite are drepturile si obligatiile prevazute de Lege
si statutul profesiei si isi indeplineste insarcinarea
primita in interesul beneficiarului gratuitatii.
(3) Pentru situatii prevazute in legi speciale
privind apararea unor categorii de persoane,
cheltuielile suportate de barou pentru organizarea
apararii gratuite vor fi desocotite cu autoritatile si
institutiile competente prin aplicarea corespunzatoare a
dispozitiilor art. 69 din Lege.
ART. 157
(1) Acordarea asistentei judiciare obligatorii in
cazurile prevazute de lege se face numai ca urmare a
unei comunicari scrise din partea instantei, a organului
de urmarire sau de cercetare penala ori a organului
administratiei publice locale, adresata serviciului de
asistenta judiciara organizat, in fiecare localitate, de
catre consiliul baroului.
(2) In cazul in care se solicita acordarea
asistentei judiciare gratuite de catre organele
prevazute la alin. (1), decanul solicita comunicarea
datelor esentiale despre natura cauzei si, dupa caz,
evaluarea sumara a obiectului material al acesteia
pentru a se putea stabili onorariul de avocat care va fi
suportat de partea care ar cadea in pretentii. In
aceleasi conditii se va proceda si atunci cand decanul
incuviinteaza acordarea asistentei judiciare gratuite la
cererea unui justitiabil.
(3) Prin decizie decanul poate delega atributiile
prevazute la alin. (2) unui consilier al baroului.
(4) Decanul desemneaza avocatul care urmeaza sa
acorde asistenta judiciara. Avocatul desemnat poate
refuza aceasta sarcina numai pentru motive intemeiate.
(5) Avocatul desemnat urmeaza sa isi indeplineasca
insarcinarea in conditiile prevazute la art. 69 din
Lege.
ART. 158
Obligatiile avocatului desemnat sa acorde asistenta
judiciara obligatorie inceteaza in momentul in care in
cauza se prezinta un avocat ales. Avocatul inlocuit are
dreptul la incasarea onorariului cuvenit pentru
prestatiile efectuate pana la data incetarii
insarcinarii.
ART. 159
Avocatul care acorda asistenta judiciara obligatorie
are dreptul de a incasa onorariul potrivit tarifelor
stabilite de comun acord de Ministerul Justitiei si
U.N.B.R., in raport cu natura si cu dificultatea
cauzelor.
ART. 160
(1) Serviciile de asistenta judiciara isi desfasoara
activitatea in spatiile puse la dispozitie gratuit de
Ministerul Justitiei, situate in sediile instantelor
judecatoresti, conform art. 36 din Lege.
(2) Cheltuielile privind amenajarea si intretinerea
spatiilor aflate in situatia prevazuta de art. 36 din
Lege sunt prevazute distinct in bugetul fiecarui barou.
ART. 161
(1) Asistenta judiciara gratuita poate fi retrasa de
catre decanul baroului, daca se dovedeste ca a fost
obtinuta fara prezentarea starii materiale reale a
partii ori daca aceasta stare s-a ameliorat si permite
plata onorariului.
(2) In conditiile legii, remuneratia cuvenita
avocatului va fi suportata de partea care a obtinut
ilicit asistenta judiciara gratuita.
SECTIUNEA a 3-a
Relatiile dintre avocati
�1. Confratemitatea si respectul reciproc
ART. 162
(1) Relatiile dintre avocati sunt bazate pe
incredere si respect reciproc si impun un comportament
adecvat mentinerii reputatiei profesiei.
(2) Avocatul nu poate comunica autoritatilor
jurisdictionale acte, note sau alte documente, fara ca
acestea sa nu fi fost comunicate avocatului partii
adverse, cu exceptia cazurilor in care legea prevede
altfel.
(3) Avocatul nu poate sa divulge sau sa supuna
instantelor o propunere de solutionare a cauzei, facuta
de partea adversa sau de catre avocatul acesteia, fara o
autorizare expresa din partea avocatului partii adverse.
(4) Avocatul nu trebuie, in nici un moment, sa
prezinte cu buna stiinta o informatie falsa ori sa
induca in eroare.
ART. 163
(1) Avocatul nu poate nici sa pretinda si nici sa
accepte din partea unui alt avocat sau din partea
vreunui tert un onorariu, un comision sau vreo alta
compensatie pentru faptul ca a recomandat un avocat unui
client sau ca a trimis un client la un avocat.
(2) Avocatul nu poate varsa nimanui un onorariu, un
comision si nici vreo alta compensatie in contrapartida
pentru ca i-a fost procurat un caz.
(3) Nu intra sub incidenta alin. (1) si (2) cazurile
in care in raporturile de conlucrare profesionala se
practica onorarii retrocedate pentru incredintarea
partiala sau totala a unei cauze.
�2. Concurenta profesionala
ART. 164
(1) Avocatii sunt obligati sa isi exercite
activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor
cinstite, cu respectarea intereselor clientilor si a
cerintelor concurentei loiale.
(2) Constituie concurenta profesionala neloiala
orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in
activitatea avocatiala. Este considerata ca fiind
contrara uzantelor cinstite utilizarea unor mijloace
nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piata
sau a afecta pozitia avocatilor concurenti pe piata.
ART. 165
(1) Este interzisa concurenta neloiala savarsita
prin:
a) racolarea de personal, respectiv oferta agresiva
de angajare a avocatilor asociati, colaboratori sau
salarizati ori a altor angajati cheie a unui concurent;
b) racolarea clientelei, personal sau prin
intermediul altor persoane;
c) divulgarea, achizitionarea sau folosirea unei
informatii confidentiale de catre un avocat sau de catre
colaboratori ori angajati ai acestuia, fara
consimtamantul detinatorului legitim si intr-un mod
contrar uzantelor cinstite;
d) incheierea de contracte prin care un avocat
asigura serviciile sale unui client in mod avantajos,
fie pentru a concura cu ceilalti avocati prin preturi
reduse, fie pentru a determina clientul sa racoleze si
alti clienti pentru avocatul in cauza;
e) comunicarea sau raspandirea in public de catre un
avocat de afirmatii asupra firmei sale sau activitatii
acesteia, menite sa induca in eroare si sa ii creeze o
situatie de favoare in dauna unor concurenti;
f) comunicarea, chiar facuta confidential, sau
raspandirea de catre un avocat de afirmatii mincinoase
relative la un concurent sau asupra serviciilor sale,
afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al
activitatii avocatului concurent;
g) oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau
nemijlocit - de daruri ori alte avantaje asociatului,
colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca
acestia sa divulge informatii confidentiale sau
procedeele de lucru, pentru a cunoaste sau a folosi
clientela concurentului ori pentru a obtine alt folos
pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui
concurent;
h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea
legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul
functiei detinute anterior la acel avocat;
i) concedierea sau atragerea unor asociati,
colaboratori sau salariati ai unui avocat in scopul
infiintarii unei entitati concurente care sa capteze
clientii acelui avocat sau angajarea asociatilor,
colaboratorilor sau salariatilor unui avocat in scopul
dezorganizarii activitatii sale.
(2) Savarsirea unor fapte de concurenta neloiala
dintre cele expuse la alin. (1), precum si savarsirea in
concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere
disciplinara grava pentru toti avocatii participanti.
ART. 166
Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de art. 73
din Lege, savarsirea urmatoarelor fapte de concurenta
neloiala:
a) folosirea fara drept a unei firme, denumiri,
embleme sau marci de natura sa produca confuzie cu cele
folosite legitim de un alt avocat sau o alta forma
asociativa de exercitare a profesiei;
b) punerea in circulatie de produse, servicii sau
publicatii, cu continut juridic plagiat, care aduc
atingere drepturilor titularului si induc in eroare
clientul asupra produsului sau serviciului furnizat;
c) producerea in orice mod, punerea in circulatie,
depozitarea, oferirea spre vanzare sau vanzarea unor
servicii sau publicatii purtand mentiuni false privind
denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte
tipuri de proprietate intelectuala, in scopul de a-i
induce in eroare pe ceilalti avocati si pe clienti.
ART. 167
Sunt interzise, sub sanctiunea prevazuta de art. 73
alin. (1) lit. e) din Lege:
a) incheierea intre avocati de acorduri privind
impartirea pietei serviciilor profesionale.
b) participarea, in mod concertat, prin oferte
trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs
de oferte, pentru achizitionarea de servicii
profesionale avocatiale;
c) limitarea sau impiedicarea accesului la clientela
si a libertatii exercitarii concurentei profesionale
oneste intre avocati.
ART. 168
Aplicarea sanctiunii disciplinare in cazurile
prevazute de art. 165 - 167 din prezentul statut, nu
exclude dreptul celui prejudiciat, la repararea, in
conditiile legii, prejudiciului cauzat.
SECTIUNEA a 4-a
Formele de exercitare a profesiei
�1. Dispozitii generale
ART. 169
(1) Avocatul poate exercita profesia intr-una din
urmatoarele forme:
a) cabinet individual;
b) cabinetul asociat;
c) societatea civila profesionala;
d) societatea civila profesionala cu raspundere
limitata.
(2) In cadrul formelor de exercitare prevazute la
alin. (1) isi pot exercita profesia si avocati
colaboratori, in baza unui contract de colaborare, sau
avocati salarizati, in baza unui contract de salarizare
in interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii si
ale prezentului statut.
ART. 170
(1) Cabinetele individuale se pot grupa in scopul
folosirii in comun a unui patrimoniu profesional si/sau
a unor salariati. Fiecare cabinet isi pastreaza
individualitatea in raport cu clientii.
(2) Avocatii din cabinetele grupate nu pot acorda
asistenta juridica unor clienti cu interese contrare.
(3) Cabinetele grupate se individualizeaza printr-o
denumire specifica care cuprinde numele fiecarui titular
de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate
(exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat
grupate" sau I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat
grupate")
(4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale
se incheie in forma scrisa, conform anexei nr. XI la
prezentul statut.
ART. 171
(1) Avocatul este liber sa opteze si sa isi schimbe
in orice moment optiunea pentru una dintre formele de
exercitare a profesiei prevazute de lege.
(2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se
pot transforma in oricare dintre formele de exercitare a
profesiei prevazute la art. 169 alin. (1) din prezentul
statut, fara a intra in lichidare, cu respectarea
prevederilor legii si prezentului statut.
(3) Transformarea se poate realiza separat sau
deodata cu reorganizarea formelor de exercitare a
profesiei de avocat prin fuziune, absorbtie, divizare
totala sau divizare partiala (desprinderea unei parti
din patrimoniul de afectatiune profesionala astfel cum
acesta este reflectat in evidentele financiar-contabil
ale formei de exercitare a profesiei supusa divizarii
partiale).
(4) In cazul transformarii unei forme de exercitare
a profesiei, avocatii titulari ai cabinetelor
individuale, avocatii asociati ai cabinetelor asociate,
ai societatilor civile profesionale si ai societatilor
civile profesionale cu raspundere limitata pot aporta
cota-parte indiviza din patrimoniul de afectatiune
profesionala, astfel cum acesta este reflectat in
evidentele financiar-contabile ale formei de exercitare
a profesiei care se transforma, intocmind in acest scop
actele financiar-contabile de transfer catre forma de
exercitare a profesiei in care au optat sa se
transforme. Aporturile transferate se vor opera la
valoarea nominala reflectata in evidentele
financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei
care se transforma.
(5) In oricare dintre formele de exercitare a
profesiei, avocatul isi va incepe activitatea dupa
obtinerea aprobarilor din partea consiliului baroului.
(6) Avocatul este obligat sa instiinteze in scris
baroul din care face parte despre orice modificare
intervenita in forma de exercitare a profesiei, in
cazurile de instrainare prin acte intre vii a formelor
de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora,
precum si in cazul transformarii sau reorganizarii
formelor de exercitare a profesiei in conditiile
prevazute in prezentul articol.
ART. 172
(1) Toate formele de exercitare a profesiei de
avocat sunt supuse urmatoarelor principii:
a) patrimoniul comun este afectat exclusiv
activitatii profesionale si are regimul patrimoniului de
afectatiune profesionala;
b) titularul cabinetului individual si avocatul
asociat nu pot presta activitati profesionale in afara
formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
c) avocatul titular al cabinetului individual nu
poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat
salarizat in cadrul profesiei;
d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de
avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul
profesiei;
e) avocatul salarizat in interiorul profesiei si
avocatul colaborator nu pot activa, in aceeasi calitate,
in mai multe forme de exercitare a profesiei;
f) avocatul colaborator si avocatul salarizat in
interiorul profesiei nu au drept la clientela proprie;
g) obligatia de a comunica de indata baroului, in
scris, modificarile privind asocierea, colaborarea sau
angajarea revine atat avocatului cat si titularului
cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor
asociate, societatilor civile profesionale sau al
societatilor civile profesionale cu raspundere limitata;
h) formele de exercitare a profesiei se
individualizeaza prin denumire, conform prevederilor
Legii si ale prezentului statut. In cazul tuturor
formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii
straini se pot utiliza, la alegere, denumirea si numele
formei de exercitare a profesiei din tara sau din
strainatate.
(2) In cazul societatilor civile profesionale si al
societatilor civile profesionale cu raspundere limitata,
conventia de instrainare a formelor de exercitare a
profesiei de avocat, incheiata in conditiile prevazute
de Lege, are ca obiect, exclusiv, parti detinute de
asociati.
(3) In toate cazurile de instrainare a formelor de
exercitare a profesiei de avocat contractele incheiate
de transmitator cu avocatii stagiari raman in fiinta pe
durata convenita si se preiau de catre dobanditor daca
in persoana acestuia se verifica conditiile prevazute de
Lege si statut.
ART. 173
Intre formele de exercitare a profesiei se pot
stabili raporturi de conlucrare profesionala. Conventia
de conlucrare profesionala se inregistreaza la barou.
Regulile privind publicitatea profesionala prevazute in
prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
ART. 174
(1) Toate neintelegerile dintre avocati privind
formele de exercitare a profesiei se rezolva pe cale
amiabila; in cazul in care neintelegerile nu se
solutioneaza pe cale amiabila, avocatul este obligat sa
ceara concilierea decanului baroului, in conditiile
prevazute de prezentul statut.
(2) Daca prin conciliere nu se stinge litigiul
dintre parti, avocatul este obligat sa recurga la
arbitrajul reglementat in prezentul statut. Arbitrii pot
fi numai avocati definitivi din baroul respectiv, cu cel
putin 10 ani vechime in profesie.
(3) Oficiul de arbitrare este gratuit.
(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza
acest oficiu fara o justificare intemeiata.
(5) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere
declinarea acestui oficiu, iar daca cererea este
justificata, decanul va desemna un alt arbitru.
ART. 175
Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja
personal auxiliar. Este interzisa angajarea ca personal
auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.
ART. 176
(1) Cererea de inregistrare, modificare,
transformare, reorganizare, transmitere, incetare sau
lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune
la barou. Cererea va fi insotita in mod obligatoriu de
copie de pe toate inscrisurile doveditoare.
(2) Cererea se solutioneaza de catre consiliul
baroului potrivit Legii.
(3) Consiliul baroului poate delega unui consilier
pentru verificarea conditiilor prevazute de lege si
statut cu privire la solutionarea cererilor.
(4) Cererea poate fi respinsa in cazul in care se
incalca dispozitiile legii si statutului profesiei.
(5) Cererea de exercitare a profesiei in asociere cu
un avocat aflat intr-o situatie de interdictie a
dreptului de exercitare a profesiei va fi analizata in
raport cu prevederile legii care reglementeaza
interdictia si ale prezentului statut.
ART. 177
(1) Conventiile de colaborare incheiate de avocat
potrivit art. 6 din Lege vor asigura independenta
profesionala, patrimoniala si deontologia profesiei de
avocat. Verificarea indeplinirii acestor conditii este
de competenta consiliului baroului.
(2) In desfasurarea activitatilor prevazute la art.
3 din Lege, avocatul decide unilateral in alegerea
notarilor publici, expertilor, traducatorilor,
executorilor judecatoresti si a altor specialisti cu
care poate sa colaboreze.
(3) Colaborarile avocatului in conditiile art. 6 din
Lege se vor desfasura cu respectarea de catre avocat a
prevederilor prezentei Legi si ale statutului profesiei.
ART. 178
Decizia poate fi atacata la Consiliul U.N.B.R. de
catre persoana interesata, in termen de 15 zile de la
comunicare.
�2. Cabinetul individual de avocat
ART. 179
(1) In cabinetul individual de avocat isi exercita
profesia un avocat definitiv titular, singur sau
impreuna cu avocati colaboratori. Cabinetul individual
de avocat se infiinteaza in baza actului de infiintare a
cabinetului individual de avocat inregistrat la barou si
intocmit conform anexei nr. XXVIII la prezentul statut.
(2) Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului
individual si avocatii colaboratori se stabilesc prin
contractul de colaborare incheiat in forma scrisa.
Contractul va cuprinde, in mod obligatoriu, mentiunile
prevazute in anexa nr. IX la prezentul statut.
ART. 180
(1) Cabinetul individual este individualizat prin
denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat
de sintagma cabinet de avocat (exemplu: "ION IONESCU -
Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de
avocat").
(2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului si
se utilizeaza in actele profesionale cu respectarea
prevederilor prezentului statut.
(3) Denumirea cabinetului poate fi pastrata si dupa
decesul titularului cu acordul tuturor mostenitorilor
celui decedat, exprimat in forma autentica.
(4) Dobanditorul denumirii transmise conform alin.
(3) va proceda la instiintarea baroului si este
indrituit sa informeze publicul referitor la schimbarea
intervenita cu privire la titularul cabinetului.
�3. Cabinetele asociate de avocati
ART. 181
(1) Cabinetele individuale se pot asocia in scopul
exercitarii in comun a profesiei. Asocierea nu poate
restrange drepturile avocatilor asociati si nici nu
poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor
aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a
fiecarui cabinet intrat in asociere.
(2) Avocatii din cabinetele asociate intra in
relatii cu clientii in numele asocierii din care fac
parte.
(3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu
interese contrare.
(4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau
un client, daca unul dintre cabinetele asociate se opune
in mod justificat.
ART. 182
(1) Cabinetele asociate de avocati se
individualizeaza prin denumire care cuprinde numele
tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de
avocat asociate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU -
Cabinete de avocat asociate" sau I. IONESCU, I. POPESCU
- Cabinete de avocat asociate").
(2) Dispozitiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180
din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
ART. 183
Dispozitiile art. 181-182 din prezentul statut se
aplica in mod corespunzator si in cazul asocierii unui
cabinet individual cu o societate civila profesionala.
In acest caz denumirea asocierii va cuprinde denumirea
societatii civile profesionale urmata de denumirea
cabinetului individual asociat si de sintagma in
asociere (exemplu: "ION IONESCU - Societate civila de
avocati, ION POPESCU - Cabinet de avocat, - in
asociere").
ART. 184
Conventiile de asociere prevazute la art. 181 si
art. 183 din prezentul statut se incheie in forma scrisa
si vor cuprinde, in mod obligatoriu, mentiunile din
anexa nr. XXIX la prezentul statut, aplicate in mod
corespunzator.
�4. Societatea civila profesionala
ART. 185
(1) Societatea civila profesionala este constituita
din doi sau mai multi avocati definitivi care contribuie
in natura si/sau in numerar la constituirea unui
patrimoniul de afectatiune in vederea desfasurarii
activitatii profesionale. Ceilalti avocati activeaza in
cadrul societatii civile profesionale fie in calitate de
avocati colaboratori, fie in calitate de avocati
salarizati in cadrul profesiei.
(2) Raportul civil se naste intre client si
societatea civila profesionala, serviciile profesionale
urmand sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii
desemnati de avocatul coordonator fara a se cere
optiunea clientului.
ART. 186
(1) Societatea civila profesionala se
individualizeaza printr-o denumire specifica care
cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati,
urmate de sintagma societate civila de avocati (exemplu:
"ION IONESCU - Societate civila de avocati" sau
"IONESCU, POPESCU - Societate civila de avocati").
(2) Dispozitiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180
din prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
ART. 187
(1) Contractul de societate civila profesionala si
statutul acesteia sunt incheiate in forma scrisa intre
avocatii asociati, potrivit legii civile si cu
respectarea anexelor nr. XII si XIII la prezentul
statut.
(2) Societatea civila profesionala de avocati se
poate reorganiza prin absorbtie, fuziune, divizare
totala sau divizare partiala (desprindere).
(3) Divizarea se realizeaza prin impartirea
patrimoniului de afectatiune profesionala intre una sau
mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat,
care exista sau care iau, astfel, fiinta.
(4) Societatea civila profesionala nu inceteaza in
situatia divizarii partiale (desprindere) in cazul in
care o parte din patrimoniul sau de afectatiune
profesionala se desprinde si se transmite catre o alta
forma de exercitare a profesiei de avocat, care exista
sau care ia, astfel, fiinta.
�5. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata
ART. 188
(1) Societatea civila profesionala cu raspundere
limitata este constituita din doi sau mai multi avocati
definitivi, are personalitate juridica si patrimoniu
propriu.
(2) Societatea civila profesionala cu raspundere
limitata va avea ca obiect unic de activitate
exercitarea profesiei de avocat in conditiile art. 3 din
Lege.
(3) Activitatea profesionala se realizeaza de catre
avocatii asociati, avocati colaboratori si avocati
salarizati in interiorul profesiei.
(4) Avocatii asociati care isi exercita profesia in
cadrul societatii civile profesionale cu raspundere
limitata isi angajeaza raspunderea profesionala numai in
limitele capitalului social subscris si varsat.
ART. 189
(1) Societatea civila profesionala cu raspundere
limitata se individualizeaza printr-o denumire specifica
care cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociati,
urmat de sintagma societate civila de avocati cu
raspundere limitata (exemplu: "ION IONESCU -Societate
civila de avocati cu raspundere limitata" sau "IONESCU,
POPESCU - Societate civila de avocati cu raspundere
limitata").
(2) Dispozitiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180
se aplica in mod corespunzator.
ART. 190
(1) Actul constitutiv si statutul societatii civile
profesionale cu raspundere limitata sunt incheiate in
forma scrisa, cu respectarea anexelor nr. XIV si XV la
prezentul statut. Actul constitutiv se incheie in forma
autentica atunci cand printre bunurile subscrise ca
aport la capitalul social se afla un bun imobil.
(2) Statutul societatii civile profesionale cu
raspundere limitata va cuprinde:
a) numele si prenumele, codul numeric personal,
locul si data nasterii si domiciliul asociatilor;
b) data dobandirii calitatii de avocat si data
definitivarii in profesie a avocatilor asociati;
c) denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema
societatii;
d) capitalul social, integral varsat, cu mentionarea
aportului fiecarui asociat, in industrie, in bani sau in
natura ori de clientela, valoarea aporturilor in
industrie, in natura sau in clientela precum si modul
evaluarii lor; aportul in numerar la formarea
capitalului social nu va putea fi inferior
echivalentului in lei al sumei 3.000 EURO;
e) numarul si valoarea nominala a partilor sociale,
precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui
asociat pentru aportul sau, respectiv participarea la
beneficii si pierderi a fiecarui asociat;
f) asociatii care reprezinta si administreaza
societatea impreuna cu puterile ce li s-au conferit;
daca sunt mai multi administratori si ei formeaza un
consiliu de administratie, se vor preciza regulile de
organizare si functionare ale acestui organism;
g) reguli privind transmiterea partilor sociale si
conditiile de retragere a asociatilor;
h) durata societatii;
i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare si
lichidare, inclusiv cu privire la situatia clientelei.
(3) Actul constitutiv si statutul societatii civile
profesionale cu raspundere limitata, incheiate in
conditiile Legii si prezentului statut, sunt guvernate
de legea civila.
(4) Orice modificare a actului constitutiv si/sau
statutului societatii civile profesionale cu raspundere
limitata se poate face numai in scris, cu respectarea
legii si a prezentului statut.
ART. 191
(1) Societatea civila profesionala cu raspundere
limitata dobandeste personalitate juridica la data
inregistrarii ei la barou, in baza deciziei emise de
catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se
afla sediul sau principal.
(2) Dovada personalitatii juridice in raporturile cu
tertii se va face in baza unui certificat de
inregistrare, intocmit conform anexei nr. XVI la
prezentul statut.
(3) Baroul va tine "Registrul de evidenta al
societatilor civile profesionale cu raspundere limitata"
care are caracter public. Modelul acestuia este
specificat in anexa nr. XXX la prezentul statut.
ART. 192
Pot avea calitatea de asociati doi sau mai multi
avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei,
inscrisi in acelasi barou sau in barouri diferite. In
acest caz societatea isi va stabili sediul principal in
circumscriptia unuia dintre barourile de apartenenta al
unuia dintre asociatii fondatori. Actul constitutiv al
unei asemenea societati se depune spre verificare la
consiliul baroului de la sediul principal al societatii.
Actul constitutiv se va transmite, exclusiv in scop de
informare si catre toate barourile unde sunt inscrisi
asociati ai societatii civile profesionale cu raspundere
limitata, altii decat acela sau aceia care sunt inscrisi
in Tabloul avocatilor baroului de la sediul principal al
societatii.
ART. 193
(1) Capitalul social al societatii civile
profesionale cu raspundere limitata reprezentand
echivalentul in lei al minimum 10.000 EURO se va varsa
la momentul constituirii societatii. Consiliul baroului
unde va fi inregistrata societatea este obligat sa
verifice varsarea integrala a capitalului social si,
daca este cazul, a evaluarii aporturilor in industrie,
in natura sau in clientela.
(2) Nu va putea fi inregistrata de catre nici un
barou o societate civila profesionala cu raspundere
limitata decat in conditiile varsarii integrale a
capitalului social.
(3) Clientela apartine societatii civile
profesionale cu raspundere limitata si nu avocatilor
care au calitatea de asociati.
(4) In cazul transmiterii partilor sociale,
retragerii sau decesului unui asociat al unei societati
profesionale cu raspundere limitata, toate bunurile
impreuna cu orice alte drepturi, inclusiv clientela,
aduse ca aport la capitalul societatii de catre
respectivul asociat raman proprietatea societatii, daca
prin lege, actul constitutiv sau statutul societatii nu
se prevede altfel.
(5) Prevederile art. 181 alin. (2), (3) si (4) se
aplica in mod corespunzator.
ART. 194
(1) Societatea civila profesionala cu raspundere
limitata este condusa de adunarea generala a
asociatilor. Activitatea executiva este condusa de un
avocat coordonator ales de majoritatea avocatilor
asociati.
(2) Adunarea generala se convoaca de catre oricare
dintre asociati prin orice mijloace care sa poata proba
realizarea convocarii.
(3) Adunarea generala se va intruni la sediul
principal al societatii sau cu acordul unanim al
asociatilor in orice alt loc.
ART. 195
(1) Hotararile adunarii generale se iau prin votul
asociatilor reprezentand majoritatea partilor sociale,
cu exceptia cazurilor prevazute in prezentul statut.
(2) Pentru hotararile avand ca obiect modificarea
actelor de constituire este necesar acordul unanim al
asociatilor.
ART. 196
(1) Avocatul coordonator va avea competentele
stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii.
(2) Avocatul coordonator al societatii civile
profesionale cu raspundere limitata trebuie sa detina
calitatea de avocati definitivi si aflati in exercitiul
profesiei si vor fi alesi dintre asociatii societatii,
pentru un mandat de 2 ani.
(3) Puterile avocatului coordonator vor fi stabilite
prin actul constitutiv al societatii.
ART. 197
Asociatii societatii civile profesionale cu
raspundere limitata pot hotari numirea unor cenzori sau
a unui auditor.
ART. 198
(1) Asociatul care intentioneaza sa transmita
partile sociale pe care le detine intr-o societate
civila profesionala cu raspundere limitata este obligat
sa notifice aceasta intentie cu minimum 30 de zile
anterior transmiterii, catre toti ceilalti asociati
indicand persoana sau persoanele catre care doreste sa
transmita respectivele parti sociale si pretul.
(2) Transmiterea catre terti nu poate fi efectuata
fara acordul unanim, exprimat in scris, al celorlalti
asociati, sau daca in termenul prevazut la alin. (1)
nici un asociat nu si-a exercitat dreptul de preemtiune.
(3) Asociatii ramasi in societate au un drept de
preemptiune la dobandirea partilor sociale ale
societatii cu privire la care exista intentia de
instrainare. Acest drept de preemtiune urmeaza sa fie
exercitat proportional cu cota de capital detinuta de
fiecare dintre asociatii ramasi si care intentioneaza sa
dobandeasca respectivele parti sociale.
ART. 199
(1) Asociatul se poate retrage oricand din societate
cu conditia de a notifica, in scris, celorlalti asociati
intentia de retragere cu cel putin 3 luni inainte.
(2) La implinirea termenului prevazut in notificare
consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului,
operand modificarile corespunzatoare in evidentele sale.
(3) In caz de retragere, desocotirea dintre asociati
se face in mod amiabil, tinandu-se seama de prevederile
din statutul societatii. In caz de neintelegere sunt
aplicabile dispozitiile privind arbitrajul din prezentul
statut.
ART. 200
In situatiile in care, din orice motive, in
societate ramane un singur asociat o perioada mai mare
de 3 luni de zile, societatea intra in lichidare, cu
exceptia cazului in care asociatul ramas decide sa
continue activitatea sub forma cabinetului individual.
SECTIUNEA a 5-a
Modalitatile de exercitare a profesiei
�1. Dispozitii generale
ART. 201
Modalitatile de exercitare a profesiei de avocat
sunt:
a) avocat titular al cabinetului individual;
b) avocat asociat in cadrul cabinetelor asociate;
c) avocat asociat in cadrul societatii civile
profesionale de avocat;
d) avocat asociat in cadrul societatii civile
profesionale cu raspundere limitata;
e) avocat colaborator;
f) avocat salarizat in interiorul profesie.
ART. 202
Avocatul exercita profesia de avocat, la alegere,
numai intr-una din modalitatile prevazute la art. 201 cu
respectarea prevederilor art. 169 din prezentul statut.
�2. Avocatul titular al cabinetului individual
ART. 203
(1) Intr-un cabinet individual exista un singur
avocat titular care poate exercita profesia singur sau
impreuna cu avocati colaboratori.
(2) In situatia in care cabinetele individuale se
asociaza, inceteaza calitatea de avocat titular al
cabinetului individual si se dobandeste calitatea de
avocat asociat. La incetarea asocierii, ca o consecinta
a incetarii formei de exercitare a profesiei (cabinetele
asociate de avocati) inceteaza calitatea de avocat
asociat si se redobandeste calitatea de avocat titular
al cabinetului individual.
�3. Avocatul asociat
ART. 204
(1) Dobandeste calitatea de avocat asociat, dupa
caz:
a) avocatul titular al cabinetului individual care
se asociaza potrivit art. 5 alin. (3) din Lege;
b) avocatul asociat intr-o societate civila
profesionala;
c) avocatul asociat intr-o societate civila
profesionala cu raspundere limitata;
d) avocatul devenit avocat asociat ca urmare a
transformarii sau reorganizarii formei de exercitare a
profesiei careia i-a apartinut in calitate de avocat
titular al cabinetului individual sau in cadrul unor
cabinete asociate ori de avocat asociat intr-o societate
civila profesionala.
�4. Avocatul colaborator
ART. 205
(1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a
profesiei de avocat prin care un avocat consacra
activitatea sa unei forme de exercitiu a profesiei de
avocat.
(2) Avocatul colaborator nu are dreptul la clientela
proprie.
(3) Contractul de colaborare se incheie in forma
scrisa intre avocatul colaborator si titularul
cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte
forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va
cuprinde in mod obligatoriu mentiunile din anexa nr. IX
la prezentul statut, precum si clauze de formare
profesionala initiala, daca avocatul colaborator este
stagiar. Orice clauza contrara legii sau prezentului
statut este socotita nescrisa.
ART. 206
(1) In lipsa unor dispozitii contractuale mai
favorabile, contractul de colaborare poate fi denuntat
de oricare dintre parti prin instiintarea
celeilalte/celorlalte parti cu cel putin 3 luni inainte.
In cazul in care contractul este incheiat cu un avocat
stagiar vor fi observate dispozitiile din prezentul
statut privind formarea profesionala initiala.
(2) Desocotirea intre parti in cazul denuntarii
unilaterale a contractului se va realiza potrivit
contractului de colaborare.
�5. Avocatul salarizat in interiorul profesiei
ART. 207
(1) Salarizarea in interiorul profesiei este o
modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care
un avocat consacra activitatea sa unei forme de
exercitare a profesiei careia ii este subordonat in
legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca.
(2) Avocatul salarizat in interiorul profesiei nu
are dreptul la clientela proprie.
(3) Contractul de salarizare in interiorul profesiei
se incheie in forma scrisa intre avocatul salarizat si
titularul cabinetului individual, sau coordonatorul
celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat.
Contractul va cuprinde in mod obligatoriu mentiunile
cuprinse in anexa nr. X la prezentul statut, precum si
clauze de formare profesionala initiala, daca avocatul
salarizat este stagiar. Orice clauza contrara legii sau
prezentului statut este socotita nescrisa.
(4) Dispozitiile art. 206 din prezentul statut se
aplica in mod corespunzator.
CAP. IV
Integritatea profesiei de avocat
SECTIUNEA 1
Drepturile si indatoririle avocatilor
�1. Drepturile avocatului
ART. 208
(1) Avocatul inscris in Tabloul avocatilor cu drept
de exercitare a profesiei are dreptul sa exercite
activitatile specifice profesiei potrivit Legii,
prezentului statut, codului deontologic si
regulamentului baroului din care face parte.
(2) Persoana primita in profesia de avocat nu poate
exercita profesia decat dupa emiterea deciziei de
primire in barou si inscrierea pe Tabloul avocatilor cu
drept de exercitare a profesiei.
ART. 209
(1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta
ori de a exercita orice alte activitati specifice
profesiei se naste din contractul de asistenta juridica,
in conformitate cu dispozitiile prezentului statut.
Contractul prevede in mod expres obiectul si limitele
mandatului primit, precum si onorariul stabilit.
(2) In lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate
sa efectueze orice act specific profesiei, pe care il
considera necesar pentru promovarea drepturilor si
intereselor legitime ale clientului.
ART. 210
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au
dreptul sa isi stabileasca sediul profesional numai in
circumscriptia baroului in care sunt inscrisi in Tabloul
avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, oricare
dintre avocatii titulari sau asociati.
(2) Avocatul isi exercita profesia la sediul
principal, la sediile secundare precum si la
biroul/birourile de lucru avizate de consiliul baroului.
(3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea
unuia sau mai multe birouri de lucru in orice localitate
din circumscriptia sa.
ART. 211
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au
dreptul sa isi stabileasca sedii secundare in
circumscriptiile barourilor din care nu fac parte.
(2) Infiintarea sediilor secundare se aproba, la
cerere, de consiliul baroului in circumscriptia caruia
urmeaza sa se deschida sediul secundar. Cererea va
mentiona: forma de exercitare a profesiei, adresa
sediului secundar, motivul deschiderii acestuia,
avocatii care isi vor desfasura activitatea la sediul
secundar si vechimea acestora in profesie.
(3) Decizia de aprobare a cererii de infiintare a
sediului secundar se comunica baroului de la sediul
principal.
(4) Decizia de respingere a cererii de infiintare a
sediului secundar poate fi atacata la Consiliul
U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicare.
(5) In urma aprobarii cererii de infiintare a
sediului secundar, avocatul (avocatii) va achita taxa de
inscriere si contributia la bugetul baroului pe raza
caruia functioneaza sediul secundar, separat de taxele
platite la baroul la care isi are sediul principal.
Contributia la fondul C.A.A. se achita de fiecare membru
al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe langa baroului la care
este inscris sediul principal.
ART. 212
Avocatul are dreptul sa refuze contactul cu clientul
in prezenta reprezentantului organului de urmarire
penala sau de cercetare penala ori a oricarei autoritati
publice, precum si in cazul in care exista ori are
cunostinta de un sistem de control al contactului cu
clientul.
ART. 213
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au
dreptul sa utilizeze stampila pe care o vor aplica pe
actele emise. Stampila va cuprinde obligatoriu,
urmatoarele mentiuni: Uniunea Nationala a Barourilor din
Romania, baroul din care avocatul face parte si
denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit
modelului din anexa nr. XXI la prezentul statut.
(2) Actele oricarei forme de exercitare a profesiei
poarta antet, care va contine: denumirea acesteia,
sediul profesional principal, sediile secundare,
birourile de lucru si, dupa caz, telefon, telefax,
adresa de internet si de e-mail, compunerea nominala a
membrilor acesteia, mentiuni privind raporturile de
conlucrare si asociere profesionala.
(3) Avocatii pot utiliza parafa profesionala.
Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a
profesiei din care face parte avocatul, numele si
prenumele avocatului, precum si mentiunea "avocat
stagiar" sau "avocat definitiv", dupa caz, potrivit
anexei nr. XXIII la prezentului statut.
(4) Pentru actele intocmite conform art. 3 alin.
(1), lit. c) din Lege, se aplica parafa al carei model
este prevazut la anexa nr. XXIV la prezentul statut.
�2. Indatoririle avocatului
ART. 214
(1) Exercitiul liber al profesiei, demnitatea,
constiinta, independenta, probitatea, umanismul,
onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si
sentimentul de confraternitate sunt principii esentiale
ale profesiei de avocat si constituie indatoriri ale
acesteia.
(2) Avocatul este obligat sa respecte aceste
principii in activitatea sa profesionala, precum si in
viata privata.
ART. 215
(1) Sediul profesional si celelalte spatii in care
avocatul isi desfasoara activitatea profesionala trebuie
sa asigure pastrarea secretului profesional.
(2) Secretul profesional vizeaza toate informatiile
si datele de orice tip, in orice forma si pe orice
suport, furnizate avocatului de catre client in scopul
acordarii asistentei juridice si in legatura cu care
clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii,
precum si orice documente redactate de avocat, care
contin sau se fundamenteaza pe informatiile sau datele
furnizate de client in scopul acordarii asistentei
juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata
de client.
(3) In scopul asigurarii secretului profesional,
avocatul pastreaza lucrarile numai la sediul profesional
sau in spatiile avizate in acest sens de consiliul
baroului. Sediul profesional poate fi situat si in
locuinta avocatului.
(4) Actele si lucrarile cu caracter profesional sunt
inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional,
avocatul are obligatia sa se opuna la perchezitionarea
domiciliului, a sediului profesional principal, secundar
si al biroului de lucru, precum si la perchezitia
corporala, cu privire la actele sau lucrarile cu
caracter profesional aflate in locurile susmentionate
sau asupra sa.
(5) Avocatul este obligat sa se opuna si la
ridicarea inscrisurilor si bunurilor constand din acte
si lucrari cu caracter profesional daca nu sunt
indeplinite conditiile art. 33 din Lege. Avocatul are
obligatia ca, de indata, sa incunostinteze despre cele
intamplate pe decanul baroului.
ART. 216
(1) Avocatul este obligat sa studieze temeinic
cauzele ce i-au fost incredintate, sa se prezinte la
fiecare termen stabilit de instantele de judecata, de
organele de urmarire penala sau de alte institutii si sa
manifeste constiinciozitate si probitate pentru
indeplinirea mandatului incredintat.
(2) Avocatul nu este obligat sa motiveze refuzul
preluarii unui caz ce i se propune a fi incredintat,
daca acesta nu corespunde crezului sau profesional, cu
exceptia dosarelor repartizate obligatoriu sau al
gratuitatilor. Pentru acelasi motiv, avocatul poate
denunta unilateral o prestatie in curs de executare,
deja angajata.
(3) Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea
sedintelor de judecata, sa pledeze cu demnitate.
Avocatului ii este interzis sa foloseasca expresii care
ar putea leza instanta si participantii in proces, atat
in sedinta de judecata, cat si in afara acesteia.
(4) Ori de cate ori este necesar, in raport cu
natura si cu dificultatea cauzei, avocatul are obligatia
sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din
proprie initiativa sau la cererea instantei de judecata.
ART. 217
(1) Avocatul are obligatia sa acorde asistenta
juridica obligatorie si/sau gratuita. Cauzele vor fi
repartizate cu precadere avocatilor stagiari si
tinerilor avocati, cu respectarea competentei
profesionale prevazute de Lege.
(2) Avocatii pensionari care continua activitatea nu
vor fi repartizati pentru asistenta judiciara
obligatorie.
ART. 218
(1) Avocatul are obligatia sa se asigure pentru
raspunderea profesionala, in temeiul art. 40 din Lege.
(2) Prin "raspundere profesionala" se intelege
acoperirea daunelor efective suferite de client si
rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea
prevederilor Legii, ale prezentului statut si ale
regulilor deontologice.
(3) Asigurarea de raspundere profesionala cu
caracter minim obligatoriu, se incheie cu observarea
urmatoarelor reguli:
a) avocatul stagiar se asigura pentru un risc
asigurat in valoare de minimum 3.000 euro anual;
b) avocatul definitiv se asigura pentru un risc
asigurat in valoare de minimum 6.000 euro anual.
(4) Asigurarea pentru raspundere profesionala va fi
incheiata cel mai tarziu pana la data de 15 decembrie a
anului anterior pentru care se incheie si va fi in mod
obligatoriu reinnoita anual. Polita de asigurare, a
carei copie este certificata de avocat, va fi depusa la
secretariatul baroului cel mai tarziu la data de 28
decembrie a fiecarui an.
(5) Societatea civila profesionala si societatea
civila profesionala cu raspundere limitata pot incheia
asigurare profesionala in care sa fie cuprinsi toti
avocatii care isi exercita profesia in calitate de
asociati, colaboratori sau salarizati in interiorul
profesiei.
(6) Primele de asigurare profesionala achitate de
avocat, sau de formele de exercitare a profesiei
reprezinta cheltuieli profesionale obligatorii, legal
datorate, integral deductibile pentru anul fiscal in
curs, in conditiile legii.
(7) Neindeplinirea obligatiilor prevazute in
prezentul articol atrage neinscrierea in Tabloul anual
al avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.
ART. 219
(1) Avocatul care face parte din organele de
conducere ale profesiei are obligatia sa participe la
sedintele acestora.
(2) Avocatul are obligatia sa participe la
activitatile hotarate de consiliul baroului si aduse la
cunostinta prin convocare sau prin anunturi afisate la
sediile instantelor din circumscriptia baroului
respectiv.
(3) Absenta nejustificata de la activitatile
prevazute la alin. (1) si (2) constituie abatere
disciplinara grava.
ART. 220
(1) In activitatea sa profesionala, avocatul poate
folosi ca mijloc de proba, copii de pe actele
incredintate de client, pastrand actele originale in
vederea prezentarii la cererea instantei.
(2) La cerere, avocatul este obligat sa restituie
actele originale care i-au fost incredintate, catre
persoana de la care Ie-a primit. in acest sens, avocatul
va intocmi un proces-verbal semnat de client sau le va
expedia prin scrisoare recomandata cu confirmare de
primire si cu continut declarat.
ART. 221
(1) Avocatul are obligatia sa depuna toate
diligentele necesare pentru indeplinirea serviciului
profesional ce i-a fost incredintat.
(2) In cazul in care avocatul este impiedicat sa
indeplineasca serviciul profesional, isi va asigura
substituirea, inclusiv printr-un avocat care isi
desfasoara activitatea intr-o alta forma de exercitare a
profesiei, daca, in prealabil obtine acordul clientului
in acest scop. Modelul delegatiei de substituire este
prevazut la anexa nr. V la prezentul statut.
(3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care
preia cauza are dreptul la onorariul corespunzator
activitatii depuse, in conditiile intelegerii dintre
avocati.
ART. 222
(1) Potrivit Legii, avocatul are obligatia sa
achite, la termenul stabilit, taxele si contributiile la
formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. si al
bugetului sistemului de asigurari al avocatilor.
(2) Cuantumul, termenul de plata a taxelor si
contributiilor prevazute la alineatul precedent se
stabileste prin decizie a baroului, respectiv a
Consiliului U.N.B.R., si se aduce la cunostinta
avocatilor inscrisi in Tabloul avocatilor cu drept de
exercitare a profesiei in maximum 15 zile de la data
adoptarii acesteia. Contributiile catre bugetul
asigurarilor sociale nu pot fi mai mici decat suma
stabilita de Consiliul U.N.B.R. care va tine seama de
cerinta acoperirii nevoilor curente de plata ale C.A.A.
.
(3) La stabilirea contributiei avocatilor la
bugetului baroului, consiliul baroului va lua in
considerare contributia la formarea bugetului U.N.B.R.
Contributia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se
vireaza lunar, la termenul stabilit de Consiliul
U.N.B.R., in contul special constituit in acest scop.
(4) Depasirea termenului de plata a contributiilor
prevazute de prezentul articol atrage obligatia de plata
a majorarilor de intarziere, in cuantum de 0,5% pe zi de
intarziere, aplicat la suma datorata.
ART. 223
Avocatul are obligatia sa poarte roba in fata
tuturor instantelor judecatoresti, in conditiile Legii.
Modelul si caracteristicile robei sunt cele descrise in
anexa nr. XXV la prezentul statut.
ART. 224
(1) Avocatul are obligatia sa poarte insigna si sa
detina legitimatie de avocat, cu care se identifica in
fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire
penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a
notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a
organelor administratiei publice si a institutiilor
publice, precum si cu alte persoane juridice si fizice,
inclusiv in fata avocatilor, cu care intra in contact in
exercitarea activitatilor sale.
(2) Modelul legitimatiei si al insignei de avocat
sunt prevazute la anexele nr. XXVI si nr. XXVII la
prezentul statut.
ART. 225
(1) Avocatul are obligatia sa foloseasca atat in mod
direct, cat si indirect numai procedee oneste in scopul
dobandirii clientelei.
(2) Mijloacele de publicitate a formelor de
exercitare a profesiei sunt reglementate in paragraful 3
al prezentei sectiuni.
ART. 226
(1) Avocatul este obligat sa tina urmatoarele
evidente:
a) contractele de asistenta juridica;
b) registrul de evidenta a contractelor de asistenta
juridica, al carui model este prezentat in anexa nr.
XVII la prezentul statut;
c) registrul de inregistrare a actelor juridice
atestate de avocat cu privire la identitatea partilor, a
continutului si a datei actelor, in conditiile art. 3
alin. (1), lit. c) din Lege, al carui model este
prezentat in anexa nr. XVIII la prezentul statut;
d) registrul de inregistrare a activitatilor
fiduciare in conditiile art. 3 alin. (1), lit. g) din
Lege, al carui model este prezentat in anexa nr. XIX la
prezentul statut;
e) registrul de inregistrare a partilor de interes,
a partilor sociale si/sau a actiunilor societatilor, in
conditiile art. 3 alin. (1), lit. h) din Lege, al carui
model este prezentat la anexa nr. XX la prezentul
statut;
f) evidentele cerute de legislatia fiscala.
(2) Consiliul baroului printr-un consilier delegat
poate verifica evidentele prevazute la alin. (1), lit.
b) - e), in vederea stabilirii modului in care avocatul
isi indeplineste obligatiile stabilite de Lege,
prezentul statut si statutul C.A.A.. Nerespectarea, de
catre avocat, a prezentarii evidentelor solicitate
reprezinta abatere disciplinara.
(3) Verificarea evidentelor prevazute la alin. (1)
lit. a) se face numai de decan sau inlocuitorul sau de
drept, numai in cazul unei anchete disciplinare, si daca
exista acordul expres si prealabil al clientului.
ART. 227
(1) Orice avocat care intra in conflict cu un alt
avocat este obligat sa il informeze pe decanul baroului,
care va solutiona conflictul potrivit regulilor
prevazute la Sectiunea a 3-a din prezentul capitol.
(2) Conflictele avocatului cu magistratii sau cu
alte autoritati publice se aduc de indata de catre
acesta la cunostinta decanului baroului, care va decide
asupra masurilor ce trebuie luate.
(3) In cazul in care un conflict intervenit intre
avocati apartinand unor barouri diferite nu a putut fi
solutionat de decanii respectivelor barouri, acestia
desemneaza un al treilea decan. Conflictul va fi
solutionat prin acordul comun al celor trei decani sau
al delegatilor acestora, reuniti intr-o adunare
deliberativa cu caracter colegial. Decanii interesati
vor supraveghea aplicarea solutiei date.
ART. 228
Avocatul este obligat sa prezinte clientului, la
cerere, situatia privind cheltuielile efectuate pentru
indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost
incredintat si a caror rambursare o solicita.
ART. 229
(1) Avocatul are obligatia sa se abtina de la
exercitarea oricarei activitati profesionale in cazul in
care exista sau survine un conflict de interese.
(2) Nerespectarea acestei obligatii constituie
abatere disciplinara grava.
�3. Publicitatea formelor de exercitare a profesiei
ART. 230
(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei
este destinata sa asigure publicului informatii cu
privire la activitatea desfasurata de acestea.
Publicitatea trebuie sa fie veridica, sa respecte
secretul profesional si sa fie realizata cu demnitate si
prudenta.
(2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat,
toate mentiunile laudative sau comparative si toate
indicatiile referitoare la identitatea clientilor sunt
interzise.
(3) Mijloacele de publicitate a formelor de
exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama in
scopul dobandirii de clientela.
ART. 231
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot
utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate,
respectiv:
a) plasarea unei firme;
b) anunturi de publicitate potrivit prezentului
statut;
c) anunturi si mentiuni in anuare si carti de
telefon;
d) invitatii, brosuri si anunturi de participare la
conferinte, colocvii, etc. profesionale si de
specialitate;
e) corespondenta profesionala si carti de vizita
profesionale;
f) adresa de Internet.
(2) Nu este permisa utilizarea urmatoarelor mijloace
de publicitate:
a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau
prin intermediar la domiciliul sau resedinta unei
persoane, sau intr-un loc public;
b) propunerea personalizata de prestari de servicii
efectuata de o forma de exercitare a profesiei, fara ca
aceasta sa fi fost in prealabil solicitata in acest
sens;
c) acordarea de consultatii si/sau redactarea de
acte juridice, realizate pe orice suport material precum
si prin orice alt mijloc de comunicare in masa, inclusiv
prin emisiuni radiofonice sau televizate.
ART. 232
(1) Firma trebuie sa aiba dimensiunile maxime de 40
X 60 cm si va fi amplasata la intrarea imobilului si/sau
a spatiului ocupat in care forma de exercitare a
profesiei isi are sediul profesional principal sau
secundar, ori birou de lucru.
(2) Firma cuprinde mentiunile prevazute de anexa nr.
XXII la statut, gravate pe suport metalic.
ART. 233
(1) Formele de exercitare a profesiei pot publica
anunturi in mica sau in marea publicitate numai in presa
scrisa, cu ocazia stabilirii sau a schimbarii sediului
profesional, a sediului secundar si/sau a biroului de
lucru, precum si a modificarii formelor acestora.
(2) In cazul in care anuntul se face prin presa
scrisa dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm.
(3) Anunturile publicate in anuarele profesionale
privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei,
numele si principalele domenii in care avocatii isi
desfasoara activitatea.
ART. 234
(1) Invitatiile si anunturile de participare la
intruniri si colocviile de specialitate pot mentiona
denumirea formei de exercitare a profesiei si baroul din
care aceasta face parte.
(2) In vederea participarii la manifestarile
mentionate la alin. (1), formele de exercitare a
profesiei pot edita brosuri de prezentare generala, ale
caror forma si continut trebuie transmise, in prealabil,
consiliului baroului, in vederea autorizarii comunicarii
acestora catre public.
(3) Brosura de prezentare generala nu poate face
referire la:
a) numele clientilor formei de exercitare a
profesiei. Prin exceptie, brosura poate indica doar
numele clientilor care si-au dat acordul in acest sens;
b) activitati care nu au legatura cu exercitarea
profesiei.
(4) Formele de exercitare a profesiei pot difuza
brosuri de prezentare generala catre toate categoriile
de public. Difuzarea poate fi realizata numai de catre
forma de exercitare a profesiei, fara posibilitatea de a
le depune in locurile publice sau de a le transmite
tertilor in vederea difuzarii, cu exceptia serviciilor
postale.
ART. 235
(1) Corespondenta formei de exercitare a profesiei
poate cuprinde:
a) numarul de telefon, telefax, adresa de Internet
si adresa electronica (e-mail);
b) indicarea sediului principal si, dupa caz, a
sediului secundar si/sau a biroului de lucru;
c) sigla formei respective de exercitare a
profesiei, avizata, in prealabil, de consiliul baroului;
(2) Cartile de vizita profesionale ale avocatului ce
isi desfasoara activitatea in cadrul formei respective
de exercitare a profesiei pot cuprinde mentiunile
permise corespondentei, precum si titlul de asociat,
colaborator sau salarizat si, daca este cazul, titlurile
stiintifice si/sau profesionale dobandite in tara sau in
strainatate.
ART. 236
(1) Formele de exercitare a profesiei pot avea
adresa proprie de Internet, care poate cuprinde mentiuni
referitoare la activitatea desfasurata, precum si cele
permise corespondentei.
(2) Continutul si modul de prezentare a adresei de
Internet se avizeaza, in prealabil, de consiliul
baroului si trebuie sa respecte demnitatea si onoarea
profesiei, precum si secretul profesional.
(3) Adresa de Internet nu poate cuprinde nici o
intercalare cu caracter de reclama sau mentiune
publicitara pentru un produs sau serviciu diferit de
activitatile prevazute de art. 3 alin. (1) din Lege.
(4) Adresa de Internet nu poate contine legaturi
catre alte adrese de Internet (link-uri) al caror
continut ar fi contrar principiilor esentiale ale
profesiei de avocat.
(5) Pentru realizarea obiectivelor mentionate la
alineatul (4), forma de exercitare a profesiei
detinatoare a adresei de Internet trebuie sa asigure in
mod regulat vizitarea si evaluarea paginilor proprii si
a paginilor la care este permis accesul pe baza
legaturilor realizate prin intermediul adresei proprii
si trebuie sa dispuna fara intarziere eliminarea lor,
daca continutul si forma acestora sunt contrare
principiilor esentiale privind exercitarea profesiei de
avocat.
ART. 237
Nerespectarea obligatiilor prevazute de Lege si
prezentul statut privind publicitatea formelor de
exercitare a profesiei de avocat constituie abatere
disciplinara grava.
SECTIUNEA a 2-a
Arbitrajul
�1. Dispozitii generale
ART. 238
(1) Litigiile dintre avocati cu privire la relatiile
profesionale, precum cele care se nasc din contracte de
colaborare sau de salarizare, cele dintre asociati sau
care privesc conlucrarea intre diferitele forme de
exercitiu a profesiei, vor fi supuse dispozitiilor din
prezenta sectiune.
(2) Petentul va sesiza decanul baroului printr-o
cerere in care va expune obiectul litigiului, situatia
de fapt, si temeiul de drept.
(3) Cererea va fi comunicata partii reclamate, care
va fi invitata sa-si precizeze, in scris, punctul de
vedere.
�2. Medierea
ART. 239
(1) Decanul baroului poate propune partilor o
procedura de mediere si le comunica numele mediatorului
pe care l-a propus.
(2) Daca una din parti refuza medierea, litigiul nu
va putea fi solutionat decat prin procedura arbitrajului
prevazuta de art. 242 si urmatoarele din prezentul
statut.
ART. 240
(1) Dupa ce partile au acceptat propunerea de
mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de
mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul
litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de
salarizare, termenul nu poate fi mai mare de 1 luna.
(2) Activitatea mediatorului este gratuita.
ART. 241
(1) Mediatorul poate proceda la consultarea partilor
fie impreuna, fie separat pentru a constata punctele
asupra carora exista divergenta si modalitatile in care
interesele partilor pot fi conciliate.
(2) La sfarsitul medierii, mediatorul va redacta un
proces - verbal semnat si de parti in care va consemna
concilierea acestora. In caz de esec partial sau total
al medierii, procesul verbal va cuprinde pretentiile
asupra carora partile au convenit sau, dupa caz,
punctele asupra carora partile au opinii diferite si vor
fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii
arbitrajului.
(3) Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care,
in cazul consemnarii esecului medierii, il va comunica
partilor in vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.
�3. Arbitrajul
ART. 242
Cand litigiul nu a putut fi solutionat integral prin
mediere, partea interesata poate declansa procedura
arbitrajului, care va fi supusa dispozitiilor art. 343 -
368 din Codul de procedura civila si dispozitiilor de
mai jos.
ART. 243
(1) Partea interesata formuleaza cerere de arbitrare
pe care o inainteaza decanului baroului.
(2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau
denumirea paratului, obiectul litigiului, situatia de
fapt, probele, temeiurile de drept si numele arbitrului
propus.
(3) Cererea precum si inscrisurile care o insotesc
vor fi depuse in atatea exemplare cate parti sunt si
unul pentru decan.
ART. 244
(1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o
va comunica de indata paratilor.
(2) In cazul in care paratul este o forma asociativa
de exercitare a profesiei, comunicarea se face catre
reprezentantul acesteia.
(3) Paratul, in termen de 15 zile de la primirea
cererii, va depune intampinare in care va arata punctul
sau asupra faptelor expuse in cererea de arbitrare. In
acelasi termen poate formula cerere reconventionala care
va indeplini aceleasi conditii de forma ca si cererea de
arbitrare.
ART. 245
(1) In cazul in care partile nu se inteleg asupra
persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din
barou.
(2) Functia de arbitru poate fi indeplinita numai de
un avocat cu cel putin 10 ani vechime neintrerupta in
profesie si care se bucura de o buna reputatie.
(3) Activitatea arbitrului este remunerata potrivit
regulilor stabilite de decan.
(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza
aceasta insarcinare fara o justificare intemeiata.
ART. 246
(1) In procedura arbitrala, partile pot fi asistate
de un avocat.
(2) In toate cazurile arbitrajul va respecta
principiul contradictorialitatii. In acest sens o copie
a tuturor actelor depuse de una din parti va fi
comunicata celeilalte parti.
(3) Sedintele de judecata nu sunt publice.
ART. 247
Termenul de arbitraj este de 5 luni si poate fi
prelungit numai in conditiile prevazute de codul de
procedura civila.
ART. 248
Daca partile nu convin altfel, litigiul se va
solutiona exclusiv in drept. In toate cazurile se vor
avea in vedere uzantele profesionale si regulile
deontologice.
ART. 249
(1) Prin grija decanului, se va comunica fiecarei
parti o copie a hotararii arbitrale.
(2) Executarea hotararii arbitrale se realizeaza in
conditiile art. 367 - 368 din Codul de procedura civila.
ART. 250
(1) In situatia in care decanul baroului este
implicat intr-un litigiu arbitrai de natura celui
prevazut la articolele din prezentul paragraf,
atributiile prevazute la art. 244, 245 si 249 din
prezentul statut vor fi exercitate de catre presedintele
U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii
Comisiei Permanente a U.N.B.R.
(2) In litigiile arbitrale in care hotararile sunt
susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat
strain, avocatul strain implicat in arbitraj va semna o
declaratie potrivit careia recunoaste caracterul
definitiv si executoriu al hotararii arbitrale ce se va
pronunta.
ART. 251
Dosarul arbitrai va fi arhivat de barou si va fi
pastrat timp de 5 ani.
SECTIUNEA a 3-a
Raspunderea disciplinara
�1. Dispozitii generale
ART. 252
(1) Protectia onoarei si prestigiului profesiei,
respectarea legii, a statutului profesiei si a
deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt
incredintate organelor constituite potrivit
dispozitiilor legii.
(2) Fapta savarsita de avocat, prin care se incalca
dispozitiile legii, ale statutului profesiei, hotararile
obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului
baroului in care avocatul este inscris sau in care isi
are sediul secundar si care este de natura sa
prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al
corpului de avocati, constituie abatere disciplinara si
se sanctioneaza potrivit art. 73 din Lege.
(3) Constituie abatere disciplinara grava incalcarea
dispozitiilor din Lege si din prezentul statut ce prevad
expres o astfel de calificare.
ART. 253
(1) Raspunderea disciplinara a avocatului nu exclude
raspunderea civila, penala sau administrativa.
(2) Actiunea disciplinara poate fi exercitata in
termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.
(3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o
circumstanta agravanta, care va fi luata in considerare
la aplicarea sanctiunii.
ART. 254
Consiliile barourilor sunt obligate sa tina evidenta
sanctiunilor disciplinare aplicate fiecarui avocat si sa
comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea
organelor profesiei, constituite potrivit legii.
ART. 255
Instantele disciplinare sunt:
a) comisia de disciplina a baroului;
b) Comisia centrala de disciplina;
c) Consiliul U.N.B.R., in plenul sau, constituit
conform art. 72 alin. (3) din Lege.
�2. Organizarea si functionarea instantelor disciplinare
ART. 256
(1) In fiecare barou se organizeaza si functioneaza
o comisie de disciplina, independenta de organele de
conducere ale baroului prevazute la art. 49 din Lege,
alcatuita din 5 pana la 11 membri, alesi de adunarea
generala a baroului pe o perioada de 4 ani.
(2) Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre
avocatii cu o vechime de minimum 10 ani in profesie.
ART. 257
(1) Comisia de disciplina a baroului este coordonata
de un presedinte ales de catre membrii acesteia.
(2) Consiliul baroului va desemna un secretar care
nu face parte dintre membrii comisiei de disciplina si
care indeplineste functia de grefier, calitate in care
pastreaza, tine evidentele si efectueaza lucrarile
necesare in vederea desfasurarii activitatii comisiei,
sub indrumarea presedintelui.
(3) Cheltuielile necesare activitatilor comisiei de
disciplina se suporta de catre barou.
(4) Alcatuirea completelor de judecata, programarea
sedintelor, organizarea evidentelor si a activitatilor
cu caracter administrativ ale comisiei de disciplina
sunt in sarcina presedintelui.
ART. 258
Comisia de disciplina a baroului judeca, in prima
instanta, in complet de 3 membri, abaterile disciplinare
savarsite de avocatii inscrisi in cadrul acestuia, cu
exceptia abaterilor savarsite de decan si de membrii
Consiliului U.N.B.R.
ART. 259
(1) In cadrul U.N.B.R. este organizata si
functioneaza Comisia centrala de disciplina.
(2) Comisia centrala de disciplina este alcatuita
din reprezentantii barourilor desemnati de adunarile
generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la cate
un reprezentant ales de Congresul avocatilor dintre
candidatii desemnati de adunarile generale ale
barourilor.
(3) Membrii Comisiei centrale de disciplina se aleg
dintre avocatii cu o vechime mai mare de 15 ani in
profesie.
(4) Din completele de judecata alcatuite potrivit
art. 72 alin. (2), lit. a) si b) din Lege nu pot face
parte sotul sau rudele pana la gradul patru inclusiv ale
membrilor consiliului baroului din care face parte
avocatul trimis in judecata, ale membrilor Consiliului
U.N.B.R., in cazul prevazut la art. 71 alin. (2) din
Lege, precum si sotul sau rudele pana la gradul patru
inclusiv ale partii care a declansat prin plangere
procedura disciplinara.
(5) Comisia centrala de disciplina este coordonata
de unul dintre membrii acesteia in calitate de
presedinte, desemnat de Congresul avocatilor, in ordinea
voturilor obtinute.
ART. 260
Comisia centrala de disciplina judeca:
a) ca instanta de fond, in complet de 3 membri,
abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. si ale
decanilor;
b) in contestatie, in complet de 5 membri,
contestatiile declarate de avocatul interesat, decanul
baroului si de presedintele U.N.B.R. impotriva
deciziilor pronuntate de comisiile de disciplina ale
barourilor si a incheierilor prevazute la art. 74 alin.
(1) si (2) din Lege.
ART. 261
Comisia centrala de disciplina isi organizeaza, isi
tine evidentele si isi desfasoara lucrarile cu sprijinul
comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii
U.N.B.R., desemnat de catre comisia permanenta,
indeplineste functia de grefier al Comisiei centrale de
disciplina.
ART. 262
(1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta
disciplinara, in plenul sau, mai putin cel in cauza,
judeca recursurile declarate impotriva deciziilor
pronuntate de Comisia centrala de disciplina, ca
instanta de fond, si a incheierilor prevazute la art. 74
alin. (1) si (2) din Lege. (2) Unul dintre secretarii
U.N.B.R., desemnat de Comisia Permanenta, indeplineste
functia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit
ca instanta disciplinara in conditiile alineatului
precedent.
ART. 263
Executarea deciziilor disciplinare se face de catre
consiliul baroului in care avocatul este inscris.
�.3. Reguli de procedura
ART. 264
(1) Plangerea indreptata impotriva unui avocat se
adreseaza consiliului baroului pe al carui tablou
avocatul figureaza cu drept de exercitare a profesiei.
Daca avocatul este pensionar care isi continua
activitatea in profesie, este incompatibil sau s-a
retras din profesie, plangerea se adreseaza baroului in
care avocatul este sau a fost inscris in tablou.
(2) Consiliul baroului poate fi sesizat si prin
modalitatile prevazute la art. 70 alin. (2) si (3) din
Lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotarare
consemnata in procesul-verbal de sedinta.
(3) Consiliul baroului procedeaza la anchetarea
abaterii indicate in plangere sau in sesizare. In
situatiile prevazute la art. 71 alin. (2) din Lege,
plangerea sau sesizarea va fi inaintata de indata
Consiliului U.N.B.R.
ART. 265
(1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectueaza
de consiliul baroului. In acest scop, consiliul va
desemna un consilier pentru efectuarea cercetarii
disciplinare prealabile.
(2) Daca abaterea disciplinara s-a savarsit pe raza
unui alt barou, consiliul baroului poate decide
efectuarea de cercetari, prin comisie rogatorie, de
consiliul baroului pe raza caruia s-a savarsit fapta.
(3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru
al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectueaza
de catre Consiliului U.N.B.R. In acest scop, consiliul
va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea
cercetarii disciplinare prealabile.
(4) Consilierul desemnat pentru
efectuarea cercetarii prealabile se poate abtine sau
poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de
recuzare se formuleaza in scris si se judeca de catre
consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., in
absenta consilierului recuzat.
ART. 266
(1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu
celeritate.
(2) Cercetarile se efectueaza dupa convocarea in
scris, prin scrisoare recomandata cu confirmare de
primire, a avocatului cercetat, trimisa la sediul sau
profesional. Convocarea se poate face si prin
instiintare in scris printr-un mijloc de comunicare ce
asigura conservarea dovezii si a datei la care s-a facut
instiintarea, ori prin luarea la cunostinta prin
semnatura.
(3) Cercetarea se efectueaza numai dupa
incunostintarea avocatului cu privire la obiectul
anchetei disciplinare prin luarea la cunostinta a
continutului plangerii ori al sesizarii. Avocatul
cercetat poate da explicatii scrise.
(4) Refuzul de a da curs convocarii constituie o
incalcare a indatoririlor profesionale si nu impiedica
desfasurarea anchetei disciplinare.
(5) In cursul cercetarilor, presedintele U.N.B.R.,
decanul sau consilierul delegat va convoca in vederea
ascultarii persoana care a formulat plangerea, precum si
orice alte persoane ale caror declaratii pot elucida
cazul, va face verificari de inscrisuri si va culege
informatii, prin mijloacele prevazute de lege.
(6) Dupa efectuarea cercetarilor, consilierul
delegat intocmeste un referat scris in care va consemna
faptele, probele administrate, pozitia celui cercetat si
propunerea privind solutionarea plangerii sau sesizarii.
(7) Referatul astfel intocmit va fi inregistrat la
secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R.,
in cel mult 30 de zile de la primirea insarcinarii.
ART. 267
(1) In sedinta imediat urmatoare datei la care
referatul a fost inregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau,
dupa caz, consiliul baroului procedeaza la anchetarea
abaterii pe baza referatului si a lucrarilor care au
stat la baza intocmirii acestuia.
(2) Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul
baroului poate convoca avocatul anchetat, in vederea
audierii sale.
ART. 268
(1) Dupa efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul
U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, dupa
caz, exercitarea actiunii disciplinare, clasarea cauzei
sau completarea cercetarilor.
(2) Solutia se comunica, prin scrisoare recomandata
cu confirmare de primire sau direct prin semnatura pe
copie, avocatului cercetat, persoanei care a facut
plangerea si presedintelui U.N.B.R., in termen de cel
mult 15 zile de la luarea deciziei prevazuta la alin. 1.
(3) In situatia in care, in urma anchetarii
abaterii, se decide exercitarea actiunii disciplinare,
Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor
desemna consilierul insarcinat cu sustinerea acesteia la
instanta disciplinara.
(4) Actiunea disciplinara se redacteaza in scris,
motivat in fapt si in drept, cu indicarea persoanelor
care urmeaza a fi citate in fata instantei disciplinare,
si se semneaza de catre decanul baroului sau, dupa caz,
de presedintele U.N.B.R.
(5) In caz de abatere grava, pe baza unui referat
motivat, intocmit de consilierul desemnat de Consiliul
U.N.B.R. sau, dupa caz, de consiliul baroului,
presedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita
comisiei de disciplina competente suspendarea din
profesie a avocatului in cauza, in conditiile art. 581
din Codul de procedura civila.
ART. 269
(1) Pe durata urmaririi penale sau a judecarii
faptei care constituie abatere disciplinara, procedura
disciplinara se suspenda, urmand sa fie reluata dupa
solutionarea cauzei.
(2) Pe perioada suspendarii procedurii de anchetare
si judecata pentru savarsirea unei abateri disciplinare,
cursul termenului prevazut la art. 71 alin. (4) din Lege
este oprit Cursul termenului se reia dupa solutionarea
definitiva a cauzei.
ART. 270
(1) Presedintele comisiei de disciplina va fixa, de
indata, termen de judecata cu citarea avocatului, a
organului profesiei care a exercitat actiunea si a
celorlalte persoane indicate in actiune.
(2) Procedura de citare in fata instantelor
disciplinare se face prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire.
ART. 271
(1) In fata instantei disciplinare avocatul se va
infatisa personal. In cursul sedintelor avocatul poate
fi asistat de un alt avocat.
(2) Sedinta instantei disciplinare nu este publica,
iar lucrarile sedintei se consemneaza intr-o incheiere.
(3) Lipsa partilor regulat citate nu impiedica
judecata, instanta disciplinara putandu-se pronunta pe
baza actelor si a dovezilor administrate in cauza.
(4) Instanta disciplinara hotaraste, cu majoritate
de voturi, si pronunta o decizie disciplinara.
ART. 272
(1) Decizia disciplinara ramasa definitiva are
autoritate de lucru judecat fata de parti si de organele
profesiei.
(2) Decizia de excludere sau de suspendare din
profesie se va comunica avocatului in cauza, baroului in
care avocatul este inscris, precum si presedintelui
U.N.B.R.
(3) Decizia privind aplicarea celorlalte sanctiuni
disciplinare prevazute de lege ori incetarea actiunii
disciplinare se comunica, de asemenea, in conditiile
alin. (2).
(4) Recursul declarat impotriva masurilor luate prin
incheiere in conditiile art. 74 alin. (2) din Lege si
impotriva deciziei disciplinare se depune si se
inregistreaza la secretariatul baroului, respectiv la
secretariatul U.N.B.R. Dupa expirarea termenelor de
declarare a recursului, recursul se inregistreaza la
comisia de disciplina care a pronuntat hotararea, care,
il va inainta, de indata, impreuna cu dosarul cauzei,
instantei disciplinare competente.
ART. 273
Recursul prevazut la art. 72 alin. (3) din Lege este
distinct de recursul prevazut la art. 72 alin. (4) din
Lege.
ART. 274
(1) Dispozitiile privind procedura judecarii
actiunilor disciplinare prevazute in prezentul statut se
completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.
(2) Caile de atac exercitate impotriva hotararilor
instantelor disciplinare de fond se judeca si au regimul
caii de atac a recursului prevazut de Codul de procedura
civila in cazurile in care hotararile nu se ataca cu
apel.
CAP. V
Pregatirea si perfectionarea profesionala a
avocatilor
Sectiunea a 1-a Stagiul profesional
�. 1. Dispozitii generale
ART. 275
(1) Stagiul profesional, denumit in continuare
"stagiu", reprezinta perioada parcursa la inceputul
exercitarii profesiei si are ca scop pregatirea si
formarea profesionala initiala a avocatului in vederea
obtinerii titlului profesional de avocat definitiv.
(2) Stagiul este obligatoriu si efectiv, cu exceptia
situatiilor prevazute de lege.
(3) In perioada stagiului, avocatul isi desfasoara
activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar sub
care este inscris in Tabloul avocatilor cu drept de
exercitare a profesiei.
ART. 276
(1) Pregatirea si formarea profesionala initiala a
avocatilor stagiari se realizeaza prin:
a) indrumare si formare profesionala continua in
cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul
stagiar se afla in raporturi contractuale de colaborare
sau in calitate de salarizat in interiorul profesiei;
b) conferinte de stagiu organizate de consiliul
baroului;
c) formele de invatamant organizate de Institutul
National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor
denumit in continuare I.N.P.P.A.;
(2) In exercitarea atributiilor prevazute de art.
63, lit. f), g), h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la
propunerea Consiliului I.N.P.P.A. si a barourilor,
intocmeste si aproba:
a) cadrul unitar al programelor de invatamant pentru
pregatirea profesionala a avocatilor stagiari, in cadrul
conferintelor de stagiu organizate de barouri;
b) programele si planul de invatamant propus de
I.N.P.P.A.
ART. 277
(1) Cererea de inscriere la examenul pentru primire
in profesie ca avocat stagiar, insotita de documentatia
prevazuta de prezentul statut, se depune la baroul in
circumscriptia caruia solicitantul se va inscrie si isi
va exercita profesia.
(2) In cererea de inscriere, solicitantul se va
angaja ca va urma formele de pregatire profesionala
prevazute de prezentul statut si hotarate de organele
profesiei.
ART. 278
(1) Cererea de inscriere la examenul pentru primirea
in profesie cu titlul de avocat stagiar se aproba de
consiliul baroului prin hotarare, dupa indeplinirea
procedurii prevazute de prezentul statut.
(2) Solicitantul care a promovat examenul de primire
in profesie obtine dreptul de a fi inscris in profesie.
La cerere, acesta va fi inscris in Tabloul avocatilor,
in conformitate cu procedura prevazuta de statut, prin
hotararea consiliului baroului. Hotararea va fi
comunicata solicitantului si presedintelui U.N.B.R.
Hotararea prin care se respinge cererea de inscriere, va
fi motivata si va fi comunicata solicitantului.
(3) Hotararile consiliului baroului pot fi
contestate la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de
la comunicare.
ART. 279
(1) Avocatul stagiar este supus tuturor
dispozitiilor legale, statutare si deontologice.
(2) Avocatul stagiar are urmatoarele indatoriri
suplimentare:
a) sa isi perfectioneze pregatirea profesionala
teoretica si sa-si insuseasca tehnica de practica
avocatiala;
b) sa participe la toate conferintele de stagiu
organizate de consiliul baroului, sa pregateasca in
scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale
repartizate de coordonatorul conferintelor de stagiu;
c) sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de
avocatul indrumator si de serviciul de asistenta
judiciara al baroului;
d) sa participe la toate manifestarile profesionale
la care este convocat de catre organele de conducere ale
profesiei;
e) sa desfasoare o activitate efectiva in profesie
si sa anunte in scris orice motiv de suspendare a
stagiului.
(3) Avocatul stagiar care urmeaza cursurile de
pregatire si perfectionare profesionala organizate de
I.N.P.P.A. este obligat sa indeplineasca si indatoririle
ce decurg din aceasta calitate si sa respecte contractul
de formare profesionala incheiat cu I.N.P.P.A..
(4) Nerespectarea indatoririlor prevazute mai sus
reprezinta abatere disciplinara.
ART. 280
(1) Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la
data inscrierii in Tabloul avocatilor.
(2) Perioada in care avocatul stagiar urmeaza
cursurile I.N.P.P.A. se include in durata stagiului.
ART. 281
(1) Persoana care anterior primirii in profesie a
fost definitivata in functia juridica pe care a
exercitat-o inainte de primirea in profesia de avocat
sau a promovat examen de definitivare in aceasta
functie, dobandeste, potrivit art. 19 alin. (2) si (3)
din Lege, calitatea de avocat definitiv.
(2) Prin functii juridice, in sensul art. 19 din
Lege, se inteleg functiile indeplinite efectiv dupa
absolvirea facultatii si dupa sustinerea examenului de
licenta.
(3) Consilierii juridici care nu au sustinut examen
de definitivare in profesia de consilier juridic
(jurisconsult), dar aveau o vechime de 5 ani la data
intrarii in vigoare a Legii nr. 514/2003 privind
profesia de consilier juridic, dobandesc calitatea de
avocat definitiv.
(4) Constatarea acestei calitati va fi mentionata in
decizia de inscriere in barou.
�.2. Contractul de formare profesionala initiala
ART. 282
Pentru a fi inscris in tabloul avocatilor stagiari
cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va
inregistra la barou un contract de colaborare
profesionala sau un contract de salarizare in interiorul
profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind
formarea profesionala initiala, incheiat cu o forma de
exercitare a profesiei sub indrumarea unui avocat care
indeplineste conditiile prevazute de art. 18 din Lege.
ART. 283
(1) Contractul va mentiona obligatia de a se asigura
avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia
nationala, distinct de veniturile ocazionale ale
avocatului stagiar asigurate din asistenta judiciara
pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenta
judiciara al baroului.
(2) Forma de exercitare a profesiei se angajeaza
fata de consiliul baroului cu privire la asigurarea
executarii contractului de formare profesionala initiala
si este obligat sa il informeze pe decan, in scris,
asupra oricarei cauze de incetare a indrumarii. Forma de
exercitare a profesiei se angajeaza fata de consiliul
baroului pentru asigurarea contributiei la fondul de
formare profesionala necesar pentru indeplinirea
obligatiilor prevazute la art. 53 alin. (2) lit. j) si
art. 63 lit. f) din Lege, conform hotararilor adoptate
de Congresul avocatilor, in temeiul art. 61 alin. (1)
lit. e) din Lege.
(3) Avocatul indrumator trebuie sa aiba reputatie
profesionala nestirbita, vechimea prevazuta de art. 18
din lege si sa declare expres situatiile in care se afla
daca sunt incidente cazurile prevazute la art. 19 alin.
(4) si la art. 20 din Lege care vor fi consemnate in
contractele prevazute la art. 282 din statut.
(4) Consiliul baroului poate stabili numarul de
contracte de colaborare profesionala sau de salarizare
in interiorul profesiei pentru formarea profesionala
initiala ce pot fi incheiate de un avocat care
indeplineste conditiile art. 18 din Lege.
(5) Pot semna contractele de colaborare sau de
salarizare in interiorul profesiei numai avocatii
titulari ai cabinetelor individuale si avocatii
asociati.
(6) Daca, din orice motive obiective, inceteaza
indrumarea avocatului titular, toate obligatiile impuse
de lege, statut si hotararile consiliului privind
indrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de catre
un alt avocat iar consiliul baroului va sprijini
avocatul stagiar in a-si gasi un indrumator. Pana la
gasirea altui indrumator, stagiu se suspenda. Contractul
de formare profesionala initiala va cuprinde in mod
expres clauze corespunzatoare.
(7) Daca, din orice motive, pe perioada stagiului,
avocatul definitiv care incheie contractul de formare
profesionala initiala nu isi indeplineste obligatiile
asumate, consiliul baroului ii va solicita sa depuna un
raport motivat asupra situatiei intervenite. In cazul in
care se constata ca avocatul, cu rea-credinta, nu si-a
indeplinit obligatiile asumate prin contractul incheiat
cu avocatul stagiar, consiliul baroului va initia
procedura disciplinara.
(8) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor
de formare profesionala initiala propuse de avocatii
straini inscrisi pe Tabloul special al fiecarui barou.
�.3. Suspendarea stagiului
ART. 284
(1) Stagiul se suspenda in conditiile art. 17 alin.
(3) din Lege.
(2) Stagiul nu se suspenda in perioada in care
avocatul stagiar urmeaza o forma de pregatire si
perfectionare profesionala la o institutie de invatamant
superior (cursuri cu frecventa) daca forma de exercitare
a profesiei cu care stagiarul se afla in raporturi
contractuale profesionale atesta baroului acordul pentru
frecventarea cursurilor si se obliga sa garanteze plata
contributiilor si taxelor prevazute de lege in contul si
pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.
(3) Stagiul se suspenda in cazul in care avocatul
stagiar ocupa o functie incompatibila cu exercitiul
profesiei sau nu isi exercita efectiv stagiul timp de un
an.
(4) In situatia in care un avocat stagiar devine
incompatibil, acesta nu poate fi inscris in Tabloul
avocatilor incompatibili si nu ii poate fi ridicata
incompatibilitatea decat daca avocatul care s-a obligat
sa asigure formarea profesionala initiala este de acord
cu intreruperea stagiului si cu executarea contractului
initial dupa ridicarea incompatibilitatii;
(5) Suspendarea stagiului se constata de catre
consiliul baroului, care apreciaza asupra imprejurarilor
ce justifica lipsa din profesie, durata suspendarii si
intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior
suspendarii.
(6) In caz contrar, avocatul stagiar devenit
incompatibil va trebui sa prezinte un nou contract de
colaborare pentru formare profesionala initiala cu un
avocat care indeplineste conditiile legale de competenta
profesionala apta a asigura prin indrumare formarea
profesionala initiala.
ART. 285
(1) Suspendarea se dispune de consiliul baroului,
care apreciaza asupra imprejurarilor ce justifica lipsa
din profesie, durata suspendarii si intinderea perioadei
de stagiu efectuat anterior suspendarii.
(2) Stagiul se suspenda in cazul in care avocatul
stagiar ocupa o functie incompatibila cu exercitiul
profesiei sau nu isi exercita efectiv stagiul timp de un
an.
(3) Stagiul efectuat anterior intreruperii nu intra
in calculul termenului stabilit de art. 17 alin. (1) din
lege.
�.4. Conditiile si efectele organizarii stagiului de catre consiliul baroului
ART. 286
(1) In exercitarea atributiilor prevazute de art.
53, lit. j) din Lege, consiliul baroului organizeaza
pregatirea profesionala a avocatilor stagiari prin
organizarea conferintelor lunare de stagiu.
(2) Conferinta de stagiu cuprinde: expuneri asupra
problemelor juridice, studiul doctrinei juridice si al
practicii judiciare, lucrari avocatiale scrise,
dezbateri de spete.
(3) Conferintele de stagiu se desfasoara pe baza
unui program aprobat anual de consiliul baroului,
pregatit de catre consilierul coordonator al stagiului,
cu consultarea avocatilor indrumatori.
(4) Consilierul coordonator al stagiului va desemna,
din randul avocatilor stagiari care s-au remarcat in
primul an de stagiu, pe secretarii conferintelor de
stagiu, care vor tine evidenta prezentei si a lucrarilor
avocatilor stagiari.
(5) Prezenta la conferinta de stagiu va fi
constatata prin apel nominal. Consilierul coordonator va
informa trimestrial consiliul baroului cu privire la
indeplinirea de catre avocatii stagiari a obligatiilor
ce le revin.
ART. 287
(1) La sfarsitul fiecarui an de stagiu activitatea
avocatului stagiar va fi notata cu note intre 1 si 10 de
catre consilierul coordonator al stagiului, avandu-se in
vedere lucrarile efectuate, participarea la dezbaterea
temelor, precum si prezenta la conferintele de stagiu si
la manifestarile baroului la care a fost convocat.
(2) Se va avea in vedere raportul intocmit de
avocatul indrumator si de coordonatorul serviciului de
asistenta judiciara al baroului cu privire la
activitatea depusa pentru indeplinirea sarcinilor
profesionale.
(3) Notarile vor fi avute in vedere la avizarea
inscrierii la examenul de definitivare in profesie.
(4) Consiliul baroului, evaluand notarea acordata de
consilierul coordonator al stagiului precum si raportul
avocatului indrumator si raportul coordonatorului
serviciului de asistenta judiciara, poate dispune
motivat prelungirea stagiului cu 1 an.
ART. 288
(1) Indrumarea profesionala a avocatului stagiar
este asigurata de avocatul indrumator care a consimtit
in acest sens prin contractul incheiat.
(2) Pot asigura indrumarea profesionala a avocatului
stagiar doar avocatii care indeplinesc cerintele impuse
de art. 18 din Lege, precum si conditiile stabilite prin
hotarare a consiliului baroului si sunt titulari de
cabinete individuale sau avocati asociati.
(3) Incetarea indrumarii din orice motive se aduce
la cunostinta consiliului baroului, care hotaraste
schimbarea indrumatorului.
ART. 289
(1) Avocatul indrumator si coordonatorul serviciului
de asistenta judiciara se vor preocupa de realizarea de
catre avocatul stagiar a unui venit echitabil,
corespunzator muncii depuse si potrivit art. 283 alin.
(1) din prezentul statut.
(2) Fapta avocatului care asigura indrumarea
profesionala, de a nu isi indeplini obligatiile de
indrumare si de a nu asigura venitul minim lunar
garantat al avocatului stagiar, constituie abatere
disciplinara grava.
(3) Distinct de raspunderea disciplinara, consiliul
baroului poate decide si interzicerea de a mai incheia
contracte de formare profesionala pe o perioada de la 1
la 5 ani.
ART. 290
(1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii
numai la judecatorii.
(2) Avocatul stagiar poate efectua activitatile
prevazute la art. 3 alin. (1) lit. a) si b) din Lege.
�.5. Finalizarea stagiului. Inscrierea la examenul de definitivare in profesie
ART. 291
(1) Dupa terminarea stagiului, consiliul baroului,
prin decizie motivata, va constata, de la caz la caz,
indeplinirea efectiva a stagiului. Constatarea se face
pe baza raportului avocatului indrumator si a celui al
serviciului de asistenta judiciara, precum si a
notarilor consilierului coordonator al stagiului
profesional.
(2) I.N.P.P.A. va comunica fiecarui barou situatia
privind frecventarea cursurilor, inscrierea la examenul
de absolvire si rezultatele examenului sustinut de
avocatii stagiari.
ART. 292
In baza deciziei de constatare a indeplinirii
efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita
consiliului baroului avizul pentru inscrierea la
examenul de definitivare in profesie.
ART. 293
(1) Consiliul baroului va hotari prin decizie
inscrierea avocatului stagiar pentru sustinerea
examenului de definitivat in baza evaluarii activitatii
sale de pregatire profesionala. (2) Evaluarea prevazuta
la alineatul precedent se va realiza in baza:
a) calificativelor si notelor
acordate de consilierul coordonator al conferintelor de
stagiu;
b) raportul avocatului indrumator;
c) referatul consilierului coordonator al
serviciului de asistenta judiciara a baroului;
d) raportul final.
ART. 294
(1) La sfarsitul perioadei de stagiu, avocatul este
obligat sa sustina examenul de definitivare.
(2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu
s-a prezentat la examenul de definitivat, precum si cel
care nu a promovat examenul de absolvire al I.N.P.P.A.,
este inscris din oficiu in urmatoarea sesiune a
examenului de definitivat.
(3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a
prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat va
fi exclus din profesie.
�.6. Examenul de definitivare in profesia de avocat
ART. 295
(1) Examenul de definitivare in profesia de avocat
se organizeaza de catre fiecare barou. Consiliul
U.N.B.R. va asigura caracterul unitar al examenului prin
Regulamentul de desfasurare a examenului. Regulamentul
va prevede in mod obligatoriu materiile din care urmeaza
a se face examinarea, programa analitica iar la
propunerea Baroului Bucuresti, data unica de sustinere a
acestuia. Regulamentul va prevede examinarea
preponderent practica a candidatilor si respectarea
optiunii acestora, in masura posibilitatilor, spre a fi
examinat in raport de specializarile in care s-au
initiat, separat de examinarea privind pregatirea
profesionala generala.
(2) Comisia de examen a fiecarui barou este formata
din avocati definitivi cu competenta profesionala
deplina si cu reputatie profesionala nestirbita.
Procedura de desemnare va fi prevazuta in Regulamentul
de examen.
(3) Regulamentul de examen va fi comunicat
barourilor inclusiv prin afisare pe internet cu minimum
60 de zile anterior datei examenului si va fi adus la
cunostinta candidatilor prin grija consiliilor
barourilor.
ART. 296
(1) Rezultatele examenului vor fi validate de
consiliul baroului si vor fi comunicate U.N.B.R..
I.N.P.P.A. va comunica, in mod corespunzator,
rezultatele examenului de absolvire.
(2) Dupa promovarea examenului, candidatul
dobandeste titlul profesional de avocat definitiv si va
fi inscris in Tabloul avocatilor definitivi.
(3) Avocatul stagiar care a promovat examenul de
absolvire a I.N.P.P.A. dobandeste titlul profesional de
avocat definitiv. Pe baza diplomei de absolvire a
I.N.P.P.A., Consiliul Baroului va emite decizia de
constatare a calitatii de avocat definitiv si va efectua
inscrierea pe Tabloul avocatilor definitivi.
(4) De la data dobandirii titlului profesional de
avocat definitiv, curge termenul prevazut la art. 22
alin. (2) din Lege.
Sectiunea a 2 - a
Organizarea si functionarea Institutului National
pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor
ART. 297
(1) I.N.P.P.A. este persoana juridica de drept
privat, nonprofit, aflata sub autoritatea Consiliului
U.N.B.R., care nu face parte din sistemul national de
invatamant si nu este supus procedurilor de autorizare
si acreditare.
(2) I.N.P.P.A. are personalitate juridica si buget
propriu, care se aproba anual de catre Consiliul
U.N.B.R.
(3) Consiliul U.N.B.R. adopta si modifica Statutul
I.N.P.P.A., prin care se stabileste organizarea si
functionarea acestuia.
(4) Conducerea I.N.P.P.A. este asigurata de
Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit in
continuare Consiliul Institutului.
(5) Consiliul Institutului este format din cinci
membri, desemnati pentru o perioada de patru ani,
conform statutului I.N.P.P.A..
(6) Presedintele Consiliului este Directorul
Institutului.
(7) Conducerea executiva a Institutului este
asigurata de un director executiv numit de Consiliul
Institutului.
(8) Veniturile I.N.P.P.A. provin din:
a) resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. si
bugetele barourilor;
b) donatii, sponsorizari sau legate;
c) venituri realizate din activitati economice
directe;
d) alte venituri prevazute de Statutul I.N.P.P.A..
ART. 298
(1) In temeiul Legii, al prezentului statut si al
Statutului sau de organizare si functionare, I.N.P.P.A.
are urmatoarele atributii :
a) organizeaza pregatirea si formarea profesionala
initiala a avocatilor stagiari la standarde de
competenta profesionala stabilite de organele profesiei;
b) elaboreaza programele de studiu ale avocatilor
stagiari si propune Consiliului Uniunii Nationale a
Barourilor din Romania adoptarea programei anuale de
studiu;
c) elaboreaza in conlucrare cu barourile proiectul
programului anual de realizare a pregatirii continue si
propune Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din
Romania adoptarea acestuia;
d) asigura cursantilor stagiile de practica la
cabinete individuale de avocat, cabinete asociate,
societati civile profesionale sau societati civile
profesionale cu raspundere limitata ;
e) organizeaza examenul de absolvire, in
conformitate cu regulamentul de organizare si
desfasurare aprobat de Consiliul U.N.B.R.
(2) Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfasoara
sub forma de prelegeri si ateliere incadrate in module
de pregatire, in urma carora cursantii obtin
calificative.
(3) Dispozitiile referitoare la formarea
profesionala initiala sunt aplicabile si formelor de
exercitare a profesiei care asigura stagiile de practica
ale cursantilor.
ART. 299
(1) La finalizarea cursurilor si a stagiului de
practica organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este
obligat sa sustina examenul de absolvire.
(2) Certificatul eliberat absolventilor care au
promovat examenul de absolvire atesta formarea
profesionala initiala in profesia de avocat si are
regimul prevazut de lege in materia formarii
profesionale initiale si in materia recunoasterii
calificarilor profesionale reciproce a profesiilor legal
reglementate.
Sectiunea a 3-a
Pregatirea profesionala continua
ART. 300
(1) Avocatii sunt obligati sa-si actualizeze
permanent pregatirea lor profesionala, prin mentinerea
si diversificarea cunostintelor in domeniile in care isi
exercita profesia.
(2) Pregatirea profesionala continua presupune
largirea cunostintelor si competentelor in noi domenii
ale dreptului, largirea cunostintelor in domeniul
procedurilor si al legilor aplicate in Uniunea
Europeana, precum si dobandirea certificarii pregatirii
profesionale continue la standarde compatibile cu
pregatirea profesionala a avocatilor din celelalte state
membre ale Uniunii Europene.
(3) Pregatirea profesionala continua se realizeaza
si prin specializarea impusa de diversificarea si
extinderea aplicarii dreptului in raport de evolutia
relatiilor social -economice contemporane.
ART. 301
(1) Toate organele profesiei si institutiile ce isi
desfasoara activitatea sub autoritatea acestora sunt
obligate sa asigure conditiile necesare pregatirii
profesionale continue a avocatilor, in raport cu
domeniile profesionale de specialitate pentru care
avocatii opteaza. Obligatia priveste in mod special si
domeniul dreptului comunitar european, insusirea si
aplicarea deontologiei si standardelor profesionale in
materie.
(2) Pregatirea profesionala continua se realizeaza
in cadrul barourilor, al Uniunii Nationale a Barourilor
din Romania si al formelor de exercitare a profesiei si
are drept scop indeplinirea de catre avocati a
obligatiei profesionale de pregatire continua bazata pe
o cultura juridica de calitate si o pregatire temeinica
pentru indeplinirea corespunzatoare a activitatilor de
interes public pe care le implica folosirea titlului
profesional de avocat.
ART. 302
Reprezinta modalitati de pregatire profesionala
continua, in cadru organizat:
a) activitatile coordonate si indrumate de
Departamentul de pregatire profesionala continua al
I.N.P.P.A.;
b) asistenta la cursuri, seminarii, reuniuni,
conferinte, congrese si orice alta forma organizata
pentru realizarea actualizarii cunostintelor si
tehnicilor de exercitare a profesiei;
c) pregatirea on-line;
d) redactarea si publicarea de note, articole,
eseuri, studii pe probleme juridice;
e) activitati specifice in cercurile de studii
organizate de barouri;
f) activitati organizate in cooperare cu institutii
de invatamant sau institutii de realizare a pregatirii
profesionale in domenii conexe activitatii specifice
profesiei de avocat.
g) orice alta activitate recunoscuta de organele
profesiei.
ART. 303
(1) Pregatirea continua realizata de catre avocati
va fi evaluata in mod regulat.
(2) Controlul respectarii obligatiilor de pregatire
continua (inclusiv consecintele nerespectarii acestor
obligatii) se va reflecta intr-un sistem declarativ
realizat de catre avocati, apt a fi verificat. Controlul
pregatirii profesionale continue este de competenta
Baroului si se va realiza in cadrul normativ
corespunzator exercitarii profesiei la nivel national
conform hotararilor adoptate de Congresul avocatilor si
de Consiliul U.N.B.R.
(3) Pe baza hotararilor Congresului avocatilor
Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor
la evaluarea si controlul pregatirii profesionale
continue a avocatilor care va tine cont de conlucrarea
dintre barouri pentru realizarea pregatirii profesionale
continue in mod coerent si unitar la nivel national.
Organele profesiei de avocat vor certifica periodic
pregatirea profesionala continua a fiecarui avocat.
CAP. VI
Asigurarile sociale
ART. 304
(1) Avocatii inscrisi in barouri, care figureaza in
Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei,
avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi
proprii la pensie si ajutoare sociale fac parte de drept
din sistemul propriu de asigurari sociale al avocatilor
si sunt membri de drept ai Casei de Asigurari a
Avocatilor denumita in continuare C.A.A..
(2) Avocatii inscrisi in barou care nu figureaza in
Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei au
dreptul la prestatiile de asigurari sociale
corespunzator perioadei in care si-au exercitat
profesia, in conditiile prevazute de legea si Statutul
C.A.A..
(3) Perioada in care un avocat este deputat sau
senator este luata in calcul la stabilirea vechimii in
avocatura, in conditiile achitarii cotelor de
contributie la C.A.A.. Indemnizatia de parlamentar si
celelalte drepturi banesti incasate, cumulate cu
eventualele venituri din activitatea de avocat
desfasurata in perioada mandatului de parlamentar, se
considera venituri din profesie si se iau in calcul atat
la stabilirea cotelor de contributie, cat si la
stabilirea pensiei de catre C.A.A..
ART. 305
(1) C.A.A. este organizata si functioneaza in cadrul
Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. C.A.A. este
institutie autonoma de interes public, are personalitate
juridica, patrimoniu si buget propriu.
(2) C.A.A. va infiinta filiale organizate pe langa
barouri, cu avizul Consiliului U.N.B.R.
(3) Filialele C.A.A., constituite in conditiile
prevazute de lege, au personalitate juridica de interes
public, buget si patrimoniu propriu.
ART. 306
C.A.A. stabileste si acorda membrilor sai, in
conditiile legii sale de organizare si ale Statutului
C.A.A., pensii si ajutoare sociale.
ART. 307
(1) Fondurile C.A.A. se constituie in conditiile
statutului acesteia.
(2) Pensiile si ajutoarele sociale vor avea ca baza
de calcul exclusiv stagiile de cotizare si cuantumul
contributiilor achitate de avocatul asigurat, fiind
interzisa aplicarea altor criterii de calcul.
ART. 308
(1) Plata contributiei lunare pentru constituirea
fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer in contul
bancar al filialei in care avocatul este inscris sau la
casieria acesteia pana la data de 15 ale lunii urmatoare
celei pentru care se face plata.
(2) In cazul achitarii
contributiei prin ordin de plata, plata se considera
facuta la data debitarii contului bancar al
platitorului. In cazul in care data de 15 a lunii este o
zi nelucratoare, plata contributiei se socoteste facuta
in termen daca este facuta in ziua lucratoare imediat
urmatoare datei de 15.
(3) Depasirea cu cel mult 5 zile a termenului de
plata prevazut la alineatul precedent atrage obligatia
de plata a majorarilor de intarziere in favoarea C.A.A..
La achitarea contributiei avocatul este obligat sa
ateste, in scris si sub semnatura veniturile realizate
din onorarii in luna pentru care se efectueaza plata si
pentru care plateste cota de contributie in conditiile
prevazute de Statutul C.A.A.. Statutul C.A.A. va
prevedea forma si modalitatea in care se face si se
inregistreaza declaratia.
(4) Avocatul care plateste cota maxima de
contributie nu are obligatia de a declara valoarea
veniturilor suplimentare cotei platite.
ART. 309
(1) Neplata contributiilor lunare in cuantumul si la
termenele stabilite atrage aplicarea masurii prevazute
la art. 27 lit. c) din Lege.
(2) Filiala va notifica in prealabil avocatul
debitor si va sesiza baroul in cazurile in care
intarzierea platii este mai mare de 3 luni. La sesizare
se va atasa dovada notificarii.
(3) Respectarea procedurii prealabile de notificare
prevazute la alineatul precedent nu este necesara daca
avocatul nu a dat declaratia privind veniturile
realizate pe o perioada mai mare de 6 luni si nici nu a
platit cotele de contributie la C.A.A..
(4) Incalcarea repetata a obligatiilor prevazute la
art.76 alin.(2) din Lege constituie abatere disciplinara
grava.
ART. 310
La cererea filialei avocatul este obligat sa
informeze in scris asupra indeplinirii obligatiei de a
contribui la constituirea fondurilor sistemului
asigurarilor sociale privind avocatii, sa indice
criteriile in raport cu care a achitat contributia si sa
prezinte dovezile de plata a acesteia, in cazurile in
care din evidentele filialei nu rezulta datele prevazute
in prezentul articol.
ART. 311
(1) Consiliul de administratie al C.A.A. si
consiliile barourilor vor coordona activitatea
filialelor in vederea aplicarii unitare a legii.
(2) Intre filiala, C.A.A. si barouri se stabileste
prin Statutul C.A.A. modul de comunicare a informatiilor
si de coordonare a activitatii filialelor.
(3) Adunarea generala a filialei se intruneste
anual, la aceeasi data cu adunarea generala ordinara a
baroului sau ori de cate ori este nevoie.
(4) Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de
adunarea generala dupa obtinerea avizului consiliului
baroului si va fi comunicat C.A.A. spre aprobare.
(5) Hotararile consiliului de administratie al
filialei se comunica C.A.A. si consiliului baroului.
(6) Consiliul baroului poate convoca in sedinta
comuna consiliul de administratie al filialei.
ART. 312
(1) Consiliul de administratie al filialei va face
propuneri Consiliului de administratie al C.A.A. pentru
aprobarea statului de functiuni, dupa obtinerea avizului
consiliului baroului.
(2) Dupa obtinerea avizului baroului si cu aprobarea
Consiliului de administratie al C.A.A., poate fi angajat
un director executiv al filialei.
(3) Consiliul de administratie al filialei
indeplineste atributiile stabilite prin lege, statutul
si regulamentul de organizare si functionare al C.A.A.
si pune in aplicare hotararile Consiliului de
administratie al C.A.A., Congresului avocatilor,
Consiliului U.N.B.R. si ale consiliului baroului.
(4) In caz de abatere grava si evidenta ori de
nereguli financiare, Consiliul de administratie al
C.A.A., din oficiu sau la cererea consiliului baroului,
poate suspenda consiliul de administratie al filialei.
In acest caz Consiliul de administratie al C.A.A. va
numi o conducere interimara cu avizul consultativ al
consiliului baroului, pana la organizarea unor noi
alegeri, respectiv pana la data primei adunari generale
ordinare sau extraordinare a filialei.
ART. 313
(1) Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea
Consiliului de administratie al C.A.A. in vederea
aplicarii legii si a Statutului C.A.A..
(2) Pentru cheltuielile cu caracter de investitii
din disponibilitatile banesti ale fondului centralizat
al sistemului C.A.A. sau ale filialelor, se va intocmi
programul anual de investitii, care va fi aprobat de
Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania in
ultima sedinta a fiecarui an pentru anul urmator. La
intocmirea programului anual de investitii inscris in
bugetul anului urmator, Consiliul de administratie al
C.A.A. va avea in vedere evolutiile preliminate ale
bugetului sistemului C.A.A., centralizate la nivelul
primelor trei trimestre ale anului in curs.
(3) In intervalul dintre Congresele avocatilor, in
caz de abatere grava si evidenta ori de nereguli
financiare, Consiliul U.N.B.R., din oficiu sau la
cererea a o treime dintre membrii Consiliului U.N.B.R.,
va putea suspenda Consiliul de administratie al C.A.A.
In acest caz, Consiliul U.N.B.R. va numi o conducere
interimara, pana la proximul Congres.
ART. 314
(1) Toate hotararile si deciziile Consiliului de
administratie al C.A.A. intra in vigoare si vor fi puse
in aplicare in trei zile de la comunicarea acestora
facuta catre membrii C.A.A., inclusiv prin internet.
(2) In mod corespunzator dispozitiile alineatului de
mai sus se aplica cu privire la hotararile si deciziile
consiliilor de administratie ale filialelor.
CAP. VII
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 315
(1) In aplicarea dispozitiilor prevazute de Lege,
consiliul baroului are dreptul de a si incasa taxe
pentru:
a) inscrierea in barou a avocatilor primiti in
profesie, cu examen sau scutire de examen;
b) inscrierea la examenul de intrare in profesie;
c) inscrierea la examenul de definitivat;
d) reinscrierea in Tabloul avocatilor a avocatului
exclus pentru neplata contributiilor profesionale;
e) reinscrierea in Tabloul avocatilor a avocatului
incompatibil;
f) transferul avocatului dintr-un barou in altul,
taxa ce va fi perceputa de baroul la care avocatul se
transfera,
g) infiintarea pe raza baroului a unui sediu
secundar sau a unui birou;
h) inscrierea in Tabloul special a avocatului
strain;
i) activitati de secretariat si jurisdictie
profesionala.
(2) Limitele maxime si scutirile de la taxele
prevazute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a
Consiliului U.N.B.R.
ART. 316
Comisia Permanenta a U.N.B.R. are dreptul de a
stabili si incasa taxe pentru:
a) inscrierea candidatilor la examenul de primire in
profesie;
b) inscrierea candidatilor la examenul de
definitivare in profesie;
c) inscrierea la examenul de verificare a
cunostintelor de drept romanesc si de limba romana a
avocatilor straini;
d) acordarea de avize conforme, in conditiile legii;
e) activitati de secretariat si de jurisdictie
profesionala.
ART. 317
Formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei
de avocat (societatile civile profesionale cu raspundere
limitata), reglementate prin Legea nr. 255/2004 privind
modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea si exercitarea profesiei de avocat, se pot
organiza si functiona numai dupa intrarea in vigoare a
prezentului statut.
ART. 318
Organele de conducere ale U.A.R. legal alese la data
adoptarii Legii nr. 255/2004 privind modificarea si
completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si
exercitarea profesiei de avocat, isi vor indeplini in
continuare atributiile potrivit Legii si statutului, ca
organe de conducere ale U.N.B.R., pe intreaga durata a
mandatului pentru care au fost alese.
ART. 319
Avocatii care se afla in perioada de stagiu la data
intrarii in vigoare a prezentului statut si pentru care
s-au acordat reduceri ale duratei de stagiu pentru
inscrierea la examenul de definitivare in profesie, pana
la publicarea Legii nr. 255/23.06.2004 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 51/1995,
beneficiaza de drepturile acordate. Avocatii care
urmeaza cursurile I.N.P.P.A. vor respecta contractele de
formare profesionala incheiate cu I.N.P.P.A., iar dupa
promovarea examenului de absolvire dobandesc calitatea
de avocat definitiv.
ART. 320
(1) Denumirile formelor de exercitare a profesiei in
vigoare la data adoptarii Legii nr. 255/2004 privind
modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea si exercitarea profesiei de avocat se
pastreaza. in caz de schimbare a formei de exercitare a
profesiei de avocat, dispozitiile art. 7 alin. (1) din
Lege, precum si cele corespunzatoare din prezentul
statut devin aplicabile.
(2) Dispozitiile alineatului 1 se aplica in mod
corespunzator si in cazul folosirii firmei, stampilei,
parafei, antetului si a oricaror elemente de
identificare a formelor de exercitare a profesiei.
ART. 321
Anexele nr. I - XXX fac parte integranta din
prezentul statut.
ART. 322
Prezentul statut a fost adoptat in sedinta
Consiliului U.N.B.R. din 25 septembrie 2004 si intra in
vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
ART. 323
La data publicarii prezentului statut in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, isi inceteaza
aplicabilitatea Statutul profesiei de avocat, publicat
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 284 din
31 mai 2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
-CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCATILOR DIN
UNIUNEA EUROPEANA
fara link, deocamdata
e.CONSULTANTA SI REPREZENTARE
JURIDICA
-Dreptul familiei
In practica ne-am int�lnit cu probleme dintre cele mai
diverse din domeniul dreptului familiei. Astfel, avem
posibilitatea de a redacta cereri si de a acorda
asistenta juridica in cauze precum : desfacerea
casatoriei (divort), partajarea bunurilor dob�ndite in
timpul casatoriei, acordarea sau majorarea pensiei de
intretinere, incuviintarea purtarii numelui,
incredintarea sau reincredintarea copiilor minori etc.
-Drept civil
Litigiile civile ocupa un loc principal in activitatea
societatii noastre. Mentionam selectiv c�teva dintre
cele mai int�lnite cauze civile : contestatii la
executarea silita, evacuari, iesiri din indiviziune,
pl�ngeri contraventionale, restituiri de imobile in baza
Lg.10/2001, restituiri de imprumuturi, constatarea
dreptului de proprietate, rezilieri de contracte,
granituiri, etc
-Drept comercial si contencios administrativ
Acesta este principalul domeniu de activitate al
avocatilor nostri. Iata c�teva tipuri de litigii sau
cauze comerciale si in contenciosul administrativ in
care am acordat asistenta juridica : revendicari,
somatii de plata, anulari contracte, contestatii la
executare, asistenta in cadrul procedurii reorganizarii
judiciare si falimentului, contestatii in cadrul
falimentului, concilieri, anulari acte de control ale
DGFP, anulari de hotar�ri ale consiliului local,
perfectari de contracte comerciale, actiuni in
pretentii, actiune de permitere a accesului la sediul
social, adrese si notificari catre societati comerciale
etc.
-Drept penal
Societatea noastra asista si reprezinta partile
interesate at�t in cadrul judecatii c�t si faza
urmaririi penale. In faza de judecata, am acordat
asistenta juridica inculpatilor trimisi in judecata
pentru infractiuni dintre cele mai diverse, precum si
partilor vatamate prin sav�rsirea de infractiuni. In
faza urmaririi penale, asistenta s-a desfasurat nu numai
in cadrul Parchetelor de pe l�nga instante ci si la
DNA.
-Dreptul muncii
Litigiile de munca : anularea deciziilor de desfacere a
contractului de munca, plata drepturilor salariale,
reintegrarea pe postul de munca avut anterior etc.
-Proprietati intelectuale
Desi nu sunt cauze des int�lnite in aria noastra de
activitate am acordat asistenta si reprezentare juridica
in litigii privind marcile : decadere din dreptul de a
folosi marca, pl�ngeri penale pentru folosirea fara
drept a unei marci etc.
f.In loc de DESPRE SOCIETATILE CIVILE DE AVOCATI � DESPRE PROFESIA DE AVOCAT
1.Profesia de avocat
In Lg.51/1995 privind organizarea si
functionarea profesiei de avocat precum si in Statutul
profesiei de avocat nu regasim o definitie legala a
notiunii de avocat. In perioada Romei antice, avocatul
era �un prieten chemat in ajutor in caz de pericol�
(ad-vocati)1 si cel care �stap�nea cel mai bine stiinta
dreptului si arta de a vorbi�. Primele asociatii
profesionale ale avocatilor s-au infiintat in perioada
lui Justinian.
Potrivit sit-ului Ministerului de Justitie
din Franta, �avocatul este un profesionist al dreptului
care exercita o profesiune liberala. Este de asemenea un
auxiliar al justitiei care ii apara, asista sau
reprezinta pe clientii sai in fata Justitiei�2.
Mai concis, prin avocat intelegem o persoana
fizica, absolventa a unei facultati de drept, care
exercita in conditiile legii profesia de avocat3.
Potrivit lui Mircea I.Manolescu, avocatul
este in acelasi timp om de stiinta si artist4.
Avocatii reprezinta un corp profesional si o
profesie liberala5.
D�Aguesseau6 scria in 1693 despre corpul
avocatilor �ca reprezinta un ordin la fel de vechi ca si
magistratura, la fel de nobil ca virtutea si la fel de
necesar ca si justitia�7.
La Bruyere spunea despre avocat ca reprezinta
pentru altii ceea ce initial reprezentau primii apostoli.
Potrivit �Micului Larousse�, avocatul este un auxiliar
al justitiei care sfatuieste si reprezinta partile
pentru care pledeaza8.
Avocatul este persoana care, av�nd o
calificare juridica superioara, asigura apararea
justitiabililor in fata instantelor judecatoresti sau a
altor autoritati publice, in conditiile determinate de
lege9.
Din toate aceste consideratii putem remarca
ca definitiile date avocaturii si reprezentantilor sai
au evoluat concomitent cu evolutia profesiei.
Asa cum am aratat etimologia cuv�ntului
avocat este latina (advocatus). Denumiri derivate
int�lnim si in alte tari europene : l�avocat (Franta),
advocat (Belgia), advokat (Danemarca), abogado (Spania),
advogado (Portugalia) si avvocato (Italia). In Germania
int�lnim termenul �rechtsanwalt�, in Marea Britanie
�advocat�, �barrister� sau �solicitor�, in Grecia
�dikigoros�.
In preambulul Codului Deontologic al
Avocatilor din Uniunea Europeana, profesia de avocat
apare ca �o profesie liberala si independenta, supusa
respectarii normelor pe care ea si le-a impus, un mijloc
esential de aparare a drepturilor omului in fata
Statului si a altor puteri�.
Potrivit art.6.1 din Regulamentul Interior
National al profesiei de avocat din Franta, �avocatul
este un auxiliar al justitiei si un actor esential al
practicii universale a dreptului, care are vocatia de a
interveni cu titlu profesional in toate domeniile vietii
civile, economice si sociale, respect�nd principiile
esentiale care guverneaza profesia�10.
Avocatii formeaza coloana vertebrala a
sistemului social, motiv pentru care au o mare
responsabilitate si sunt obligati sa adere la un cod
etic strict11.
Genul proxim al profesiei de avocat este
profesia liberala.
Profesia liberala este definita ca o profesie
care depinde de un ordin, de un organism profesional si
a carei remuneratie nu are caracter comercial12. Sunt
profesii liberale profesia de notar, de medic, de
arhitect, de avocat etc.
Continutul profesiei de avocat consta in
urmatoarele categorii de activitati13 (servicii
juridice) pe care orice avocat le poate realiza :
consultatii si cereri cu caracter juridic;
asistenta si reprezentare; redactarea de acte juridice;
activitati de mediere; activitati fiduciare.
Concluzion�nd, avocatul este acea persoana fizica,
auxiliar al justitiei, care exercita, in conditiile
legii, profesia liberala de avocat.
2.Principiile profesiei de avocat.
Aceste principii sunt formulate in art.1
al.1, 2, 3, art.2 al.1, art.10 din Lg.51/1995
republicata (M.Of. nr.113 din 6.03.2001), cu
modificarile si completarile ulterioare14, si dezvoltate
pe larg in capitolul I-Principiile si regulile
fundamentale ale profesiei de avocat, din Statutul
Profesiei de Avocat, publicat in M.Of.45/13.01.2005.
Potrivit art.1 al.2 din Statut, �exercitarea
profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii
fundamentale : principiul legalitatii, principiul
libertatii, principiul independentei, principiul
autonomiei si descentralizarii, principiul pastrarii
secretului profesional.� Aceste principii pot fi numite
si principii generale ale profesiei de avocat. Ele
trebuie analizate distinct.
a.Principiul legalitatii este acea regula
fundamentala in baza careia profesia de avocat este
organizata si exercitata numai in conditiile legii si
statutului profesiei.
Actul normativ care reglementeaza in prezent
profesia de avocat este Lg.51/1995 care se completeaza
cu prevederile Statutului profesiei de avocat.
Ca un exemplu de aplicare a acestui principiu
este art.1 al.2 din Lg.51/1995 potrivit cu care profesia
de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in
tabloul baroului din care fac parte, barou component al
Uniunii Nationale a Barourilor din Rom�nia. Potrivit
al.3 constituirea si functionarea de barouri in afara
UNBR sunt interzise. Actele de constituire si de
inregistrare ale acestora sunt nule de drept.
Fata de aceste dispozitii legale, apare ca
vadit nelegala constituirea unui barou numit Baroul
Constitutional, in afara UNBR, de catre Asociatia
�Figaro Potra� Alba-Iulia, si ai carui membri isi arogau
si isi aroga calitatea de avocati incerc�nd ca
desfasoare activitati specifice in fata instantelor
judecatoresti din Rom�nia. Aceasta contravine
principiului legalitatii.
b.Principiul libertatii. In primul r�nd,
avocatul este liber sa-si aleaga, sa schimbe si sa
dispuna in tot sau in parte de forma de exercitare a
profesiei, in conditiile prevazute de lege si statut
(art.6 al.2 Statut). In al doilea r�nd, orice persoana
are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul. Nimeni
nu poate impune unei persoane un avocat, cu exceptia
cazurilor privitoare la asistenta judiciara a
obligatorie si asistenta gratuita. Orice clauza ori
conventie contrara, prohibitiva sau restrictiva este
lovita de nulitate absoluta.
Acest principiu cunoaste doua exceptii :
-asistenta juridica obligatorie
(art.171 al.2 si 3 C.pr.pen.)
-asistenta juridica gratuita (art.75
al.1 pct.2 C.pr.civ)
In aceste situatii, in care partea nu-si
poate permite din punct de vedere material angajarea
unui avocat, aparatorul este desemnat de barou si
remunerat de catre stat, partea neput�nd solicita
inlocuirea acestuia, cu exceptia cazului in care isi
angajeaza avocat.
c.Principiul independentei Potrivit art.1
al.1 din Lg.51/1995, profesia de avocat este libera si
independenta. Aceasta prevedere este reluata in art.1
al.1 din Statut. Art.2 al.1 din Lege stipuleaza ca in
exercitarea profesiei avocatul este independent. In
acelasi sens este si art.3 al.1 Statut.
In Franta, art.1 din Lg.71-1330/31.12.1971
asupra reformei unor profesiuni judiciare, modificata
prin Lg.90-1259/31.12.1990, stipuleaza : �profesia de
avocat este o profesie liberala si independenta�15.
Caracterul esential al acestui principiu a
fost recunoscut in mod expres si de catre Curtea
Constitutionala : ��profesia de avocat este o profesie
liberala si independenta. Acest principiu este
fundamental�16.
Independenta profesiei de avocat a fost
analizata17 sub trei aspecte :
-independenta organizarii profesiei
-independenta profesionala a avocatului
-independenta materiala a avocatului
Independenta profesionala a avocatului :
-fata de organele profesiei; aceasta
independenta este relativa deoarece exista unele
limitari precum obligatia de a achita cu regularitate
taxele si contributiile stabilite pentru formarea
bugetului acestor organe, obligatia de a participa la
sedintele convocate de Consiliul baroului etc.
-fata de client; avocatul nu este
salariatul clientului, el este liber sa accepte sau sa
refuze cauza si chiar sa o abandoneze dupa ce a
acceptat-o18, dar fara a prejudicia interesele
clientului (art.7 al.4 din Statut). Si in acest caz
exista o limitare daca avocatul este desemnat din oficiu
sa apere o persoana. Refuzul in acest caz il expune unei
sanctiuni disciplinare sau unei amenzi aplicata de catre
instanta.
-fata de autoritatile sau
institutiile publice si fata de orice persoana fizica
sau juridica; �Avocatul nu poate fi supus nici unei
restrictii, presiuni, constr�ngeri sau intimidari din
partea autoritatilor sau institutiilor publice ori a
altor persoane fizice sau juridice. Libertatea si
independenta avocatului sunt garantate de lege� (art.7
al.3 din Statut).
In limitele legii si ale bunei cuviinte,
timpul acordat avocatului pentru pledoarie nu poate fi
limitat de catre instanta. De asemenea, conform art.7
al.5 din Statut, �avocatul nu raspunde penal pentru
sustinerile facute oral sau in scris, in fata
instantelor de judecata, a altor organe de jurisdictie,
a organelor de urmarire penala sau a altor autoritati
daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si
sunt necesare stabilirii adevarului�.
Independenta materiala a avocatului :
La originile profesiei puteau dob�ndi
calitatea de avocat doar acele persoane care faceau
dovada unei situatii materiale deosebite al carei nivel
ducea la o lipsa de interes material in raport cu
clientul aparat. Apararea era realizata independent de
un posibil c�stig material de pe urma prestatiei
oferite, astfel inc�t independenta materiala echivalenta
cu lipsa grijii pentru ziua de m�ine determina o anumit
detasare intelectuala si se presupunea ca aceasta
detasare ridica in mod evident calitatea prestatiei19.
Onorariile se stabilesc liber intre avocat si
client (art.133 al.1 din Statut). Este interzisa fixarea
de onorarii minime, recomandate sau maxime de catre
organele profesiei, de catre formele de exercitare a
profesiei sau de catre avocati.
Principiul independentei este prevazut si de
Codul Deontologic al Avocatilor din Uniunea Europeana :
�Multitudinea indatoririlor care ii revin
avocatului impune din partea acestuia o independenta
absoluta, libera de orice presiune, indeosebi de cea
derivata de propriile sale interese sau datorata
influentelor din afara. Aceasta independenta este, de
asemenea, necesara at�t pentru increderea in justitie,
c�t si pentru increderea in impartialitatea
judecatorului. Prin umare avocatul trebuie sa evite
orice prejudiciere a independentei sale si sa vegheze la
a nu neglija etica sa profesionala din dorinta de a fi
pe plac clientilor sai, judecatorului sau tertilor.�
d.Principiul autonomiei si descentralizarii.
Pe de o parte, este vorba de autonomia
organizatorica a avocatilor fata de stat, organele
acestuia si fata de alte profesii judiciare. In fiecare
judet si in municipiul Bucuresti exista c�te un singur
barou, toate barourile fiind membre de drept ale UNBR.
Pe de alta parte, este vorba de autonomia
barourilor fata de UNBR. UNBR si fiecare barou au
conducere, personalitate juridica, patrimoniu si buget
proprii.
e.Principiul pastrarii secretului
profesional.
Avocatul este dator sa pastreze secretul
profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a
fost incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute de
lege. (art.10 din Lg.51/1995).
Acest principiu nu este specific profesiei de
avocat, ci s-a nascut in domeniul practicii medicale,
Hippocrate fiind cel care a pus fundamentul secretului
medical20.
Acest principiu nu are o natura contractuala
ci izvoraste din lege.
Potrivit art.8 al.1 din Statut, �secretul
profesional este de ordine publica�. Prin urmare normele
care guverneaza secretul profesional sunt imperative,
iar nesocotirea lor atrage sanctiunea nulitatii absolute
a actelor indeplinite cu incalcarea dispozitiilor
relative la secretul profesional.
Principiul secretului profesional mai
cunoaste si o alta componenta. Potrivit art.10 Statut,
�orice comunicare sau corespondenta profesionala intre
avocati, intre avocat si client, intre avocat si
organele profesiei indiferent de forma in care a fost
facuta este confidentiala�. In relatiile cu avocati
inscrisi intr-un barou dintr-un stat membru al Uniunii
Europene, avocatul este tinut sa respecte dispozitiile
speciale prevazute in Codul deontologic al avocatilor
din Uniunea Europeana.
De asemenea, mai inainte de a schimba
informatii confidentiale cu un avocat din Uniunea
Europeana, avocatul rom�n trebuie sa se asigure ca in
tara in care isi exercita profesia respectivul avocat
sunt norme ce permit asigurarea confidentialitatii. In
caz contrar trebuie sa incheie un acord de
confidentialitate sau sa il intrebe pe client, in scris,
daca accepta riscul unui schimb de informatii cu
caracter confidential. (art.10 al.2 si 3 din Statut).
Corespondenta si informatiile dintre avocati nu pot
constitui probe in justitie (art.10 al.4). Principiul
secretului profesional este prevazut ca unul dintre
principiile generale si de catre Codul deontologic al
avocatilor din Uniunea Europeana :
�Prin insasi natura misiunii sale, avocatul
este depozitarul secretelor clientului sau si
destinatarul comunicarilor de natura confidentiala. Fara
o garantie a confidentialitatii, increderea nu poate
exista. Prin urmare, secretul profesional este
recunoscut ca fiind deopotriva un drept si o indatorire
fundamentala si primordiala a avocatului.
Obligatia avocatului cu privire la secretul
profesional serveste at�t intereselor administratiei
judiciare, c�t si intereselor clientului. In consecinta,
ea trebuie sa beneficieze de o protectie din partea
Statului. Avocatul trebuie sa respecte secretul oricarei
informatii confidentiale de care ia cunostinta in cadrul
activitatii sale profesionale. Aceasta obligatie nu este
limitata in timp. Avocatul impune angajatilor sai si
oricarei persoane care colaboreaza cu el in activitatea
sa profesionala sa respecte secretul profesional�21
(pct.2.3.1-2.3.4 din C.D.A.U.E).
Regulamentul Interior National al profesiei
de avocat din Franta prevede umatoarele principii22 :
libertatea, independenta, demnitatea, onoarea, moderatia
si curtoazia, loialitatea, dezinteresul etc (principii
esentiale); secretul profesional; confidentialitatea
corespondentei intre avocati; conflictul de interese;
respectarea principiului contradictorialitatii.
3.Rolul si misiunea avocatului intr-o
societate democratica.
Art.2 al.2 din Lg.51/1995 prevede ca �avocatul
promoveaza si apara drepturile, libertatile si
interesele legitime ale omului�.
Potrivit art.7 al.1 din Statutul profesiei de
avocat, �Intr-o societate intemeiata pe valorile
democratiei si ale statului de drept, avocatul are un
rol esential. Avocatul este indispensabil justitiei si
justitiabililor si are sarcina de a apara drepturile si
interesele acestora. El este deopotriva sfatuitorul si
aparatorul clientului sau�.
Este cunoscuta importanta deosebita pe care o
au drepturile si libertatile fundamentale ale omului.
Acestea sunt ocrotite at�t pe plan intern c�t si la
nivel international.
Mentionam in acest context Conventia
Europeana a Drepturilor Omului23 ratificata de Rom�nia
in 1994. Legiuitorul constitutional, av�nd in vedere
importanta deosebita pe care o au drepturile omului, a
prevazut ca, in caz de conflict intre actele normative
interne si tratatele internationale la care Rom�nia este
parte, in materia drepturilor omului, prioritate au
tratatele internationale, cu exceptia cazului in care
Constitutia sau legile interne contin prevederi mai
favorabile (art.21 din Constitutia Rom�niei)24.
Originalitatea si forta Conventiei consta in
sistemul sau de control supranational asupra respectarii
drepturilor proclamate de Conventie, drepturi devenite
obligatii juridice concrete si obligatorii pentru
Statele Membre. In cadrul acestui mecanism este nevoie
de un avocat, de un profesionist al dreptului care sa
consilieze si eventual sa reprezinte partea in momentul
introducerii actiunii, in fata Comisiei, in fata
Curtii25.
C.E.D.O. nu este un tratat lipsit de continut,
ci reprezinta un instrument eficient de aparare a
drepturilor omului, asa cum se poate constata din
numarul de cauze permanent in crestere aflate pe rolul
Curtii Europene a Drepturilor Omului. Si statul rom�n a
fost pus de mai multe ori in situatia de constata ca
drepturile omului nu sunt un concept lipsit de continut,
fiind obligat la despagubiri deoarece s-au constatat
violari ale unor drepturi prevazute de Conventie si ai
caror titulari erau cetateni rom�ni26.
Intre anii 1998 si 2000, sapte cauze in care
statul rom�n a avut calitatea de parte au fost
solutionate definitiv prin hotar�ri ale Curtii Europene
a Drepturilor Omului (C.E.D.O.), in toate aceste cauze
Rom�nia afl�ndu-se pe pozitia procesuala de p�r�t,
reclamant fiind un particular, si toate cele sapte cauze
s-au finalizat prin hotar�ri de �condamnare�,
jurisdictia europeana constat�nd violarea de catre
statul rom�n a drepturilor consacrate de Conventie sau
de Protocoalele sale, fara a exista vreo hotar�re de �achitare�27.
In chiar preambulul Codului deontologic al
avocatilor din Uniunea Europeana se arata care este
misiunea avocatului : �Intr-o societate intemeiata pe
respect fata de justitie, avocatul indeplineste un rol
eminent. Misiunea sa nu se limiteaza doar la executarea
fidela a unui mandat in cadrul legii. Intr-un Stat de
drept, avocatul este indispensabil justitiei si
justitiabililor si are sarcina de a apara drepturile si
libertatile acestora : el este deopotriva sfatuitorul si
aparatorul clientului sau.�
Misiunea avocatului include respectul fata de
profesie si fata de colegi, precum si cautarea
perfectiunii.
Avocatului zilelor noastre i s-a cerut sa
adopte o atitudine mult mai comerciala dec�t in
perioadele anterioare. El trebuie sa indeplineasca
asteptarile legitime ale clientilor si ale potentialilor
clienti, intr-o societate de consum in care se asteapta
at�t servicii de maxima competenta, dar si cunostinte
profesionale temeinice. Este de dorit ca avocatul
european sa continue sa fie in primul r�nd o
personalitate profesionala cu standardele etice
corespunzatoare, si nu doar un om de afaceri. E at�t de
usor sa devii un bun om de afaceri, dar un prost avocat.
Avocatul are obligatii at�t fata de terti, precum si
fata de clientii sai si el indeplineste, din aceasta
postura profesionala, misiunea de �gardian al justitiei�28.
Avocatii din Rom�nia, tara care a semnat
Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, fiind un
potential membru al acesteia, vor trebui sa isi aduca
legislatia la zi folosind programele Demodroit si Themis
ale Consiliului Europei precum si cele ale Comunitatii
Europene, Phare si Tacis29.